Prof. dr. Monica Mihaela Cîrstoiu: Prezența HPV nu înseamnă automat cancer

Semne ale cancerului de col uterin

Dr. Monica Mihaela Cîrstoiu, șef al Clinicii de Obstetrică-Ginecologie de la Spitalul Universitar de Urgență București, a discutat despre semnele cancerului de col uterin și frecvența testării pentru HPV. Ea a subliniat că prezența virusului nu este sinonimă cu diagnosticul de cancer. În plus, medicul a menționat că durerea asociată cancerului de col uterin apare, de regulă, în stadii avansate ale bolii.

Statisticile îngrijorătoare

„Cancerul de col uterin nu prezintă simptome decât în stadii avansate. În ultimii trei ani, au fost identificate 255 de cazuri noi de cancer. Din nefericire, majoritatea au fost depistate în stadii avansate, din cauza absentei controalelor medicale sau consultării tardive, atunci când simptomele au devenit evidente”, a afirmat dr. Cîrstoiu la Medika TV.

Semnele cancerului de col uterin

Printre semnele ce pot sugera cancerul de col uterin se numără: scurgeri patologice, sângerări continue sau neregulate, sângerări mai apoase pe cale vaginală, dureri și sângerări post-contact sexual.

Metode de screening

Una dintre cele mai utilizate metode de screening este testul Babeș-Papanicolau, care datează din anul 1941. O alternativă mai recentă este testarea HPV, care are la bază studii ce demonstrează eficiența screening-ului prin această metodă.

Compararea testelor Babeș-Papanicolau și HPV

Dr. Cîrstoiu a explicat diferențele între cele două metode de screening. Ea a subliniat că, deși testul Babeș-Papanicolau a fost folosit mult timp, testarea HPV oferă informații suplimentare. „Probabil, telespectatoarele se întreabă dacă testul HPV aduce informații în plus față de citologia Babeș-Papanicolau. Răspunsul este afirmativ. Screening-ul actual este implementat în cadrul programului național de screening pentru cancerul de col, gestionat de Ministerul Sănătății”, a declarat medicul.

Recomandările pentru testare

Dr. Cîrstoiu a detaliat recomandările privind frecvența testării: „Screening-ul începe de la vârsta de 25 de ani, iar între 25 și 30 de ani se recomandă realizarea testului la fiecare 3 ani. Pentru persoanele cu vârste între 30 și 65 de ani, testarea poate fi efectuată o dată la 5 ani. Un rezultat negativ indică că, pentru persoanele între 25 și 30 de ani, testarea trebuie repetată la 3 ani, iar pentru cele de peste 30 de ani, la 5 ani.”

Interpretarea rezultatelor pozitive

Este important de menționat că un rezultat pozitiv al testului HPV nu înseamnă neapărat cancer. „Dacă testul HPV iese pozitiv, nu înseamnă că există un diagnostic de cancer. Aceasta este o etapă de triere. Pacientele trebuie să fie informate că pot să lupte împotriva virusului, urmând un tratament adecvat pentru a determina dacă boala este prezentă. Pasul următor este realizarea citologiei Babeș-Papanicolau, care servește ca instrument de triaj”, a explicat medicul.

Procedura în caz de rezultat suspect

În cazul unui rezultat suspect, se recomandă o colposcopie și, dacă este necesar, o biopsie. „Dacă rezultatul este negativ, ceea ce ne dorim, înseamnă că, chiar dacă avem un rezultat HPV pozitiv, citologia Babeș-Papanicolau și evaluarea colposcopică sunt negative. Asta înseamnă că vom repeta testul HPV și PAP peste un an. Este posibil ca, datorită unei imunități corespunzătoare, virusul să fie eliminat de către organism”, a concluzionat dr. Cîrstoiu.