Frauda alimentară persistă, chiar și în contextul îmbunătățirii tehnologiei: Care este motivul din spate

Frauda alimentară este, în mare parte, neraportată, ceea ce complică evaluarea realității acestui fenomen la nivel global. Aceasta include diluarea sau substituirea ingredientelor, falsificarea documentației și folosirea proceselor neavizate. Estimările din 2025 sugerează că această fraudă cauzează economiei mondiale pierderi de aproximativ 81 de miliarde de lire sterline (110 miliarde de dolari) anual.

Escrocii vizează, în special, alimente de consum frecvent, cum ar fi produsele lactate, și produse de valoare ridicată, precum uleiul de măsline. Alături de alcool, fructe de mare și uleiuri comestibile, mierea este adesea falsificată, mai ales din cauza diferențelor de preț între produsul autentic și substituentele sale, conform BBC.

De ce este mierea atât de ușor de falsificat

Siropurile din plante, precum cel de glucoză obținut din trestie de zahăr, pot costa jumătate din prețul mierii autentice sau chiar mai puțin. Complexitatea măsurilor privind mierea face, însă, ca detectarea falsurilor să fie extrem de dificilă.

Dr. Juraj Majtán conduce un laborator specializat în studierea albinelor și a produselor apicole la Institutul de Biologie Moleculară al Academiei Slovace de Științe și îngrijorează că mierea este un produs biologic extrem de complex, având sute de compuși proveniți din surse variate.

Această diversitate îngreunează stabilirea originii mierii dintr-un borcan, determinând dacă provine de la albine dintr-o anumită zonă sau dacă a fost amestecată cu siropuri realizate din orez, grâu, porumb sau sfeclă de zahăr. Problema este agravată prin absența unei definiții recunoscute la nivel internațional a mierii.

Desigur, mierea falsificată poate prezenta caracteristici precum fluiditate crescută și aromă mai slabă, însă falsurile sofisticate pot avea un aspect, miros și gust identice cu cele ale produsului original, inducând în eroare chiar și testele chimice.

Metode de testare insuficiente

Există diverse metode pentru a examina mierea suspectă, de la analiza legăturilor chimice până la studiul izotopilor pentru a determina originea. Totuși, rezultatele nu sunt întotdeauna concludente.
„În prezent nu dispunem de o metodă unică care să confirme falsificarea unei măsuri de miere”, subliniază dr. Majtán, care atrage atenția asupra urgenței aplicării unor metode mai avansate de detectare.

Frauda cu miere are un impact semnificativ asupra veniturilor apicultorilor, dar poate avea și consecințe grave asupra sănătății publice.

Riscuri majore pentru sănătate

Infracțiunile alimentare pot aduce produse care conțin alergeni sau substanțe chimice toxice. Un caz extrem este scandalul din 2008, când formula de lapte pentru sugari din China a fost contaminată cu melamină, rezultând, din păcate, în moartea a cel puțin șase bebeluși din cauza leziunilor renale.

Dr. Selvarani Elahi, chimist-șef adjunct al guvernului britanic, a fost uimit să afle că fraudatorii alimentari ar viza copii. doi indivizi implicați în contaminarea respectivă au fost executați. „Nici riscurile nu-i opresc pe oameni să comită fraude”, remarcă Elahi.

Condimentele și noile tipuri de alimente, sub lupa autorităților

După decenii în domeniul standardelor alimentare, Elahi avertizează că frauda poate apărea și în alte produse. LGC oferă consultanță guvernului britanic și lucrează la metode ADN pentru a identifica alimentele ce conțin cele patru specii de insecte acceptate pentru consumul uman.

Fraudatorii ar putea încerca să substituie alte specii cu cele permise, ceea ce ar putea provoca reacții alergice severe, în special pentru cei alergici la crustacee.

În plus, problematica condimentelor contaminate rămâne o îngrijorare globală. Fraudatorii adaugă deseori coloranți industriali în boia sau cromat de plumb în scorțișoară pentru a îmbunătăți aspectul. În SUA, în 2023, sute de copii s-au intoxicat cu plumb provenind din scorțișoară importată, ce a intrat în piure de mere.

Potrivit lui Elahi, în ciuda existenței metodelor de detectare, „problema constă în lipsa unei supravegheri eficiente de către autorități insuficient finanțate”.

Tehnologie avansată, dar soluții limitate

Dr. Karen Everstine subliniază că incidentul cu plumbul din scorțișoară ilustrează importanța unui sistem de sănătate publică eficient, „capabil să sprijine siguranța alimentară și să detecteze anomaliile”. Datele FoodChain ID arată frecvent fraude care implică substituirea unor specii cu altele și o creștere a fraudelor de etichetare, inclusiv ulei de măsline etichetat fals ca extravirgin.

Deși soluțiile tehnologice, cum ar fi blockchain-ul, codurile QR sau microcipurile, sunt tot mai discutate, ele nu sunt eficiente fără verificarea din partea consumatorilor sau dacă au costuri exagerate. „Oamenii credeau că implementarea blockchain-ului în industria alimentară va rezolva toate problemele noastre. Nu s-a întâmplat”, observă Elahi.

Cele mai simple soluții, uneori cele mai eficiente

În pofida avansurilor tehnologice, specialiștii afirmă că unele dintre cele mai eficiente măsuri sunt cele simple. În cazul mierii, Majtán sugerează: „cea mai bună soluție este să achiziționezi produse de la apicultori locali”.

O altă regulă de bază este să fii prudent față de prețurile neobișnuit de mici. Everstine avertizează că „dacă un preț pare prea bun ca să fie adevărat, acesta ar trebui să ridice un semnal de alarmă”, oferind exemplul sticlei de miere sau ulei de măsline vândute la prețuri sub media pieței.