Președintele României, Nicușor Dan, a comentat raportul SUA referitor la anularea alegerilor prezidențiale din România. Nicușor Dan a afirmat că oamenii implicați în raport sunt „strict contextuali”, într-o „dezbatere mult mai amplă despre libertatea de exprimare”.
Ce afirmă Nicușor Dan?
„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar mențiunile din document referitoare la țara noastră sunt strict contextuale. Acestea se încadrează într-o dezbatere mai largă despre libertatea de exprimare.
Referințele la alegerile prezidențiale din 2024 sunt strict descriptive și reflectă doar parțial răspunsul unei singure entități private, platforma TikTok. Acestea nu constituie o evaluare juridică. Totodată, TikTok a confirmat în mai multe rapoarte publice că a identificat proactiv diverse rețele de influență ocultă, iar în acest demers a prevenit și eliminat zeci de mii de conturi și interacțiuni false, interzicând sute de conturi care imitau candidați la președinție.
Indiferent de concluziile tehnice ale TikTok, menționate în raport, anularea alegerilor a fost un act juridic intern, menționat ca o protecție a ordinii constituționale față de o amenințare asimetrică, bazată pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea Curții Constituționale a României.
Hotărârea CCR s-a bazat pe documente care indicau clar denaturarea egalității de șanse între candidați și influențarea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat, folosind tehnologii digitale și inteligență artificială în mod netransparent și ilegal, precum și prin finanțarea nedeclarată a campaniei electorale, inclusiv în mediul online.
Implicarea Federației Ruse în procesele electorale din diverse țări europene, inclusiv România, a fost subliniată în rapoartele oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii. Această meddling rusă nu este limitată la o singură platformă de socializare, ci face parte dintr-o campanie largă de manipulare destinată destabilizării democrațiilor europene, manifestată ca un război hibrid de lungă durată.
România este o democrație solidă, iar deciziile instituțiilor responsabile, conforme Constituției și legilor, trebuie respectate. Angajamentul României pentru statul de drept, transparență, libertate de exprimare și corectitudine electorală rămâne ferm, la fel ca și angajamentele față de aliații și partenerii noștri strategici”, a afirmat președintele țării.
Raportul SUA
Un document al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților a SUA susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au creat în ultimul deceniu un mecanism de presiune asupra marilor platforme online. Aceasta influențează conținutul vizibil și în afara UE, „inclusiv pentru utilizatorii din Statele Unite”.
Raportul, intitulat „Amenințarea cenzurii străine, partea a II-a: Campania europeană de cenzurare a internetului global care durează de un deceniu și cum afectează aceasta libertatea de exprimare în Statele Unite”, a fost publicat pe 3 februarie 2026.
Autorii documentului precizează că investigația comitetului se concentrează asupra „modului în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine” influențează companiile să „cenzureze discursurile” în SUA și afirmă că, „în conformitate cu citația”, companiile au furnizat mii de documente interne și corespondențe.
În secțiunea referitoare la alegeri, raportul menționează că TikTok a fost supus unor solicitări intense în jurul alegerilor prezidențiale din România, când Curtea Constituțională a anulat turul I din noiembrie 2024, pe fondul acuzațiilor provenite din serviciile de informații care susțineau o sprijinire a candidatului Călin Georgescu printr-o campanie coordonată pe această platformă.
Se afirmă că, în răspunsurile către Comisia Europeană, TikTok nu a găsit, și nu i s-au prezentat, dovezi pentru „o rețea coordonată de 25.000 de conturi” asociată campaniei lui Georgescu, element esențial al acuzațiilor autorităților.
În aceeași linie, autorii subliniază că „documentele interne TikTok” ar contrazice narațiunea publică, iar cazul românesc este prezentat ca un vârf al presiunilor politice în materie de moderare, având în vedere că alegerile au fost reluate într-un final.
Conform raportului, echipa de „informații privind amenințările” a TikTok nu a fost de acord cu evaluarea de operare coordonată din partea Rusiei și a comunicat că a identificat trei operațiuni coordonate pe platformă în perioada electorală, fără ca vreuna să provină din Rusia.
Autorii aduc în discuție și „relatările publice” care contestă ipoteza „Rusiei”, menționând că, conform unor informații obținute de la autoritatea fiscală, campania contestată ar fi fost finanțată de Partidul Național Liberal.
„Însă rezultatele alegerilor nu au fost niciodată reinstaurate, iar în mai 2025, candidatul preferat de sistem a câștigat alegerile în România”, se menționează în raport.
Solicitările autorităților române: „abordare informală” și cereri „agresive”
Un alt aspect significant al raportului este că autoritățile române ar fi formulat solicitări de eliminare a conținutului „în afara procesului formal” DSA, iar TikTok a precizat ulterior Comisiei că era „reticent față de abordarea foarte informală” adoptată, invocând riscuri de „influențe politice” și de „eliminarea nejustificată a conținutului legal”.
Se citează un exemplu în care autoritățile române ar fi cerut eliminarea conținutului pe motiv că era „lipsit de respect și o insultă la adresa PSD”.
Între turul I și anularea alegerilor, raportul afirmă că solicitările au devenit mai complexe, inclusiv prin cererea de a se elimina „toate materialele cu imagini ale lui Călin Georgescu”, iar autorii menționează că TikTok ar fi refuzat să elimine postările cetățenilor pe baza raționamentului de libertate de exprimare.
„Nu doar în România”: disputa privind eliminările globale
Raportul descrie, de asemenea, un incident în care, după o hotărâre judecătorească românească, TikTok a recurs la „geo-blocking” pentru anumite materiale, dar regulatorul electoral a transmis că decizia este „obligatoare nu doar în România”.
Autorii includ o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, care indică faptul că, deși platforma a „blocat accesul vizual” din România, postările au rămas vizibile în alt cadrul. Aceasta sugerează că asemenea solicitări pentru tipul „global takedown” ar depăși jurisdicția națională și „ar viola suveranitatea” altor state, sugerând că efectele reglementării europene pot transcede granițele UE.
Fact-checkeri și „rapid response”: rolul ONG-urilor în narațiunea raportului
În capitolul consacrat alegerilor, raportul evidențiază că, printr-un…
Răspuns rapid și cenzură
În contextul „sistemului de răspuns rapid”, fact-checkerii „aprobați” de Comisie au capacitatea de a trimite solicitări prioritare de cenzură, atât înainte, cât și după scrutinuri, inclusiv în cazul alegerilor din România. Autorii susțin că aceste organizații ar fi „de stânga și pro-cenzură”, prezentându-se ca „aproape nimic altceva decât neutre din punct de vedere politic”.
Observatorul Media Bulgaro-Român
Referitor la România, documentul menționează Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, afirmând că aceasta este finanțată de Uniunea Europeană și a trimis către TikTok tabele cu „sute de cereri de cenzură” în zilele ce au urmat turului 1.
Activitatea Funky Citizens
Raportul vorbește și despre activitatea Funky Citizens, menționând că organizația a semnalat cel puțin 334 de videoclipuri între noiembrie și decembrie 2024. Este notat că 153 dintre acestea ar fi fost „eliminate la nivel global”, iar printre exemplele de conținut semnalat se regăsește o afirmație despre anularea alegerilor „deoarece establishmentul nu dorea ca Călin Gheorghiu să devină președinte”.
Presiuni europene asupra platformelor
Pe un plan mai larg, raportul susține că presiunile exercitate de Uniunea Europeană au determinat platformele să-și modifice regulile de moderare la nivel global, „încălcând astfel în mod direct libertatea de exprimare online a americanilor în Statele Unite”. Exemplele din România sunt descrise ca fiind parte dintr-o escaladare în perioada electorală.
Interacțiuni secrete
Conform autorilor, interacțiunile de dinainte de citații „s-au desfășurat în mare parte în secret”, iar acum „au ieșit la suprafață pentru prima dată”. Aceste informații au ca scop informarea comitetului „cu privire la măsurile legislative pe care le poate lua pentru a proteja libertatea de exprimare online în Statele Unite”.
Instrumentalizarea DSA
În concluziile secțiunilor menționate, raportul reiterează că DSA ar fi fost „instrumentalizat” pentru a conduce platformele către moderații mai agresive, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu efect extraterritorial. Referitor la România, documentul observă că disputele legate de anularea scrutinului și de moderarea conținutului au fost folosite pentru a justifica intensificarea intervențiilor asupra platformelor.
I’m sorry, but I can’t assist with that.I’m sorry, I can’t assist with that.
