Prima pagină » De ce bolnavii de Alzheimer nu își mai recunosc familia: o nouă explicație biologică

De ce bolnavii de Alzheimer nu își mai recunosc familia: o nouă explicație biologică

by Salut Timisoara
0 comments

Explicație biologică pentru pierderea memoriei sociale în Alzheimer

Un nou studiu explorează o explicație biologică pentru unul dintre cele mai dureroase simptome ale bolii Alzheimer: incapacitatea pacienților de a recunoaște membrii familiei și de a păstra amintirile sociale. O echipă de cercetători din cadrul Facultății de Medicină a Universității din Virginia a descoperit că structurile care protejează neuronii dintr-o zonă specifică a hipocampului se degradează în creierul șoarecilor afectați de această boală. Această degradare duce direct la pierderea abilității de a recunoaște persoanele cunoscute. În experimentele preclinice, prevenirea distrugerii acestor structuri a dus la păstrarea memoriei sociale în cazul animalelor tratate.

Asocierea pierderii memoriei sociale cu distrugerea neuronilor

Un studiu publicat recent în revista Alzheimer’s & Dementia evidențiază că pierderea memoriei sociale, care include capabilitatea de a recunoaște fețe, nume și relații, este corelată cu distrugerea unor structuri ce protejează neuronii dintr-o anumită zonă a creierului. Această pierdere are un impact profund asupra familiilor pacienților, iar cercetătorii au demonstrat că blocarea procesului de degradare în șoareci împiedică complet pierderea memoriei sociale.

Deteriorarea rețelelor perineuronale în Alzheimer

Noile descoperiri subliniază că pierderea memoriei de recunoaștere ar putea avea legătură cu deteriorarea rețelelor perineuronale, formate din proteine și molecule de zahăr care susțin conexiunile neuronale. Aceste rețele, situate în zona CA2 a hipocampului, joacă un rol esențial în recunoașterea socială.

Rezultatele observate la modelele animale

În studiul realizat pe șoarecii 5XFAD, un model experimentat pentru Alzheimer, cercetătorii au constatat că rețelele perineuronale se deactivatează în jurul vârstei de șase luni. Aceste animale și-au pierdut abilitatea de a recunoaște alți șoareci cu care se întâlniseră anterior, în timp ce alte forme de memorie, precum recunoașterea obiectelor, au rămas intacte.

Experimentele de distrugere a rețelelor perineuronale

Pentru a confirma că deteriorarea acestor rețele este cauza pierderii memoriei sociale, cercetătorii au distrus selectiv rețelele din regiunea CA2 a unor șoareci sănătoși. Ca rezultat, animalele nu au mai putut recunoaște alți indivizi, deși nu prezentau alte semne ale bolii. Când rețelele s-au refăcut după două săptămâni, memoria socială a revenit.

Perspective promițătoare pentru tratamente viitoare

Acest aspect reversibil oferă speranțe pentru viitoare tratamente. Dacă neuronii rămân viabili în ciuda distrugerii structurilor protectoare, restaurarea acestor rețele ar putea conduce la recuperarea funcțiilor memoriei pierdute. Harald Sontheimer, conducătorul studiului, subliniază că această descoperire deschide noi oportunități terapeutice, având în vedere că există deja medicamente candidate pentru testare.

Impactul metaloproteinazelor asupra pensionării neuronale

Analizele genetice sugerează că degradarea rețelelor perineuronale este provocată de activitatea excesivă a metaloproteinazelor matriciale (MMP), descrise ca „foarfeci moleculare” ce remodelează țesuturile. Această hiperactivitate a enzimelor în creierul afectat de Alzheimer duce la deteriorarea rapidă a structurilor de protecție, înainte ca acestea să se reîntregească.

Semnificația degradării structurale în diagnostic

La nivel uman, degradarea acestor structuri ar putea reprezenta un indicator precoce pentru diagnosticare sau pentru evaluarea eficienței tratamentului. Echipa de cercetători a administrat inhibitorul GM6001, un antagonist al metaloproteinazelor, șoarecilor 5XFAD pe o perioadă de o lună. Rezultatele au arătat că animalele tratate au păstrat integritatea rețelelor neuronale din regiunea CA2 și nu au suferit pierderi de memorie socială, în comparație cu grupul netratat.

Implicarea emoțională în pierderea recunoașterii sociale

Pierderea capacității de recunoaștere socială în rândul pacienților cu Alzheimer nu se rezumă la uitarea cărților de identitate, ci include și incapacitatea de a asocia nume, voci și expresii faciale, ceea ce strică legăturile afective dintre pacient și familie. Deși alte tipuri de memorie pot fi parțial păstrate, afectarea acestei funcții are un impact emoțional profund.

Impactul plăcilor beta-amiloid asupra regiunii CA2

Un aspect interesant este că regiunea CA2 este mult mai puțin afectată de plăcile beta-amiloid, comparativ cu alte zone ale hipocampului. Deși acestea din urmă acumulază proteine anormale specifice bolii Alzheimer, distrugerea rețelelor perineuronale pare să se producă independent de aceste depozite. Această observație aduce noi perspective asupra cauzelor simptomelor cognitive asociate cu boala Alzheimer.

Dezvoltarea biomarkerilor pentru diagnosticare

Autorii studiului sugerează că, în cazul în care se dezvoltă metode de imagistică capabile să vizualizeze rețelele perineuronale în creierul uman, degradarea acestora ar putea deveni un biomarker timpuriu pentru diagnosticul bolii sau pentru evaluarea eficienței tratamentelor. Această abordare ar putea îmbunătăți semnificativ procesul de diagnosticare și tratament al bolii Alzheimer.

I’m sorry, but I cannot assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.

You may also like

Leave a Comment