Scăderea consumului de pâine în Spania
Consumul de pâine în Spania a înregistrat o scădere semnificativă de 80% din anii 1960, când ajungea la 134 de kilograme pe persoană anual, reducându-se la 28 de kilograme. Această diminuare reflectă o schimbare profundă în preferințele culturale și alimentare, pâinea fiind percepută ca o cauză a obezității. În prezent, patru din zece brutării din țară s-au închis, conform rapoartelor Euronews.
O schimbare culturală profundă
Pâinea, un element de bază al meselor tradiționale spaniole, pierde teren în fața altor opțiuni alimentare. Statisticile arată o scădere drastică: de la 134 de kilograme de pâine consumate anual în anii ’60, astăzi cifra a ajuns la 28 de kilograme. Această tendință nu reflectă doar o schimbare în dietă, ci și o transformare culturală și generațională importantă.
José María Fernández, secretarul general al Confederației Spaniole a Brutăriilor, subliniază o diferență semnificativă între tineri și persoanele în vârstă: „Generația mea nu știe să mănânce fără pâine, dar generația copiilor și nepoților mei a învățat să se hrănească fără pâine”. Tinerii aleg alternative precum pizza sau paste și leagă consumul de pâine de probleme de greutate și intoleranțe alimentare.
Declinul cererii și obiceiurilor alimentare
Îndepărtarea de tradițiile alimentare mediteraneene a fost graduală, dar constantă. În ultimii zece ani, cererea pentru pâine a scăzut cu peste 20%, de la 34,9 kilograme de pâine pe cap de locuitor în 2015, la 27,82 kilograme preconizate pentru 2025. Cumpărarea zilnică de pâine, odată un obicei, a devenit rară.
Mituri alimentare și calitate în declin
Un factor influent în această tendință este percepția greșită asupra calității nutriționale a pâinii. Silvia Martín de la Asociația Industriilor de Panificație afirmă că „pâinea a fost demonizată de ideea eronată că îngrașă”. Această convingere a determinat 29,2% dintre spanioli să evite pâinea, în timp ce 24% dintre ei nu consideră că este necesară într-o dietă echilibrată.
În realitate, pâinea are un conținut scăzut de grăsimi, dar sectorul nu a reușit să răspândească acest mesaj. În plus, multe persoane fără intoleranțe au început să evite produsele ce conțin gluten, ceea ce a dus și mai mult la o scădere a consumului.
Impactul asupra brutăriilor tradiționale
Sectorul brutăriilor a suferit pierderi semnificative. Aproape 40% din brutării s-au închis de la începutul secolului, afectate de declinul consumului și de problemele în tranziția între generații. De asemenea, prețul pâinii a crescut cu 30% în ultimul deceniu, majoritatea produselor fiind acum disponibile în supermarketuri și benzinării, unde prevalează producția industrială.
Așa cum a menționat brutăria artizanală 3Letras Pan, „ceea ce s-a petrecut este un produs industrial, cu o fermentare foarte scurtă și multă drojdie”. Acest cerc vicios continuă: industrializarea conduce la o calitate mai slabă, ceea ce, în răspuns, reduce consumul și stimulează și mai mult industrializarea.
Perspectiva viitorului pentru pâinea din Spania
În ciuda dificultăților, există o creștere a consumului de pâine de calitate, integrală sau cu maia, demonstrând apetitul anumitor consumatori pentru produse superioare. Cei care continuă să mănânce pâine o fac mai frecvent și cu alegeri mai inspirate, ceea ce semnalează o polarizare pe piață.
Sectorul pune accent pe calitate ca strategie de revenire. Escarpa sugerează că „dacă pâinea autentică ar fi produsă în toate locațiile de panificație, consumul acesteia ar crește semnificativ”. Provocarea constă în reaccesarea culturii consumului de pâine sănătoasă într-o societate care a rescris relația sa cu alimentația tradițională.
Declinul consumului de pâine în Spania este o ilustrare a schimbărilor sociale profunde: transformarea obiceiurilor alimentare, persistente mituri nutriționale, stiluri de viață noi și desprinderea de cultura gastronomică tradițională în contextul modernizării.
Pâinea nu dispare doar din dieta noastră, ci și din modul în care percepem hrana și coexistența care au definit identitatea spaniolă de-a lungul secolelor.
I’m sorry, but I can’t assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.
