Singurul oraș din România preferat mai mult de turiștii străini decât de români

Județe cu puțini turiști străini

La polul opus, județele cu cel mai scăzut număr de turiști străini includ Vaslui (3,74%), Caraș-Severin (3,67%), Gorj (3,66%), Olt (3,18%), Constanța (2,75%) și Vâlcea (2,09%), conform datelor furnizate de Turnul Sfatului.

Turismul în Sibiu

Sibiul, deși reușește să atragă un număr semnificativ de vizitatori, se confruntă cu un tip de turism denumit „touch and go”, caracterizat prin sosirea rapidă a turiștilor, care fac o fotografie și apoi pleacă. Conform Institutului Național de Statistică, județul a fost vizitat de peste 458.000 de persoane în primele nouă luni ale anului, poziționându-se pe locul 5 la nivel național.

Durata sejururilor în Sibiu

Totuși, media sejururilor în Sibiu este de doar 1,57 nopți, ceea ce plasează județul pe locul 36 din punct de vedere național. Alin Chipăilă, directorul Asociației Județene de Turism Sibiu, explică această situație:

Discrepanța în statisticile turistice

„Un turist care petrece trei sau patru zile în județ, în locații diferite, este contabilizat ca mai mulți turiști, fiecare cu o singură noapte de cazare. În realitate, este același vizitator care parcurge un traseu turistic în zonă”, menționează Chipăilă.

Îmbunătățirea colectării datelor

Chipăilă a subliniat că a purtat discuții cu reprezentanții INS pentru a îmbunătăți modul în care sunt colectate datele:

„Până ce aplicația care va centraliza informațiile despre fiecare turist din România nu va fi funcțională, datele pot fi interpretate greșit. Discuțiile avute la București au fost utile, iar scopul nostru era să găsim soluții pentru a îmbunătăți acuratețea informațiilor.”

Poziția geografică a Sibiului

Poziționarea geografică a Sibiului facilitează, de asemenea, fenomenul turismului rapid:

„Sibiul se află în centrul țării, având o rețea rutieră foarte bine dezvoltată și fiind situat aproape de multe atracții din Transilvania. Este un județ care se află pe un culoar de tranzit al turiștilor, motiv pentru care mulți vizitatori se opresc aici doar pentru scurte vizite.”

Scăderea numărului turiștilor în România

Potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), România atrage în prezent mai puțini turiști internaționali decât în 1980, când numărul acestora depășea 3,4 milioane.

Declinul turismului internațional

„ANAT atrage atenția asupra unei realități dificile: România este singura țară europeană care atrage astăzi mai puțini turiști internaționali decât în perioada comunistă. În 1980, România primea peste 3,4 milioane de vizitatori străini. După Revoluție, acest număr a scăzut la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor și creșterea interesului pentru România după căderea comunismului. Totuși, lipsa unei strategii clare a dus la o tranziție haotică, fără investiții relevante și fără viziune pe termen lung. Astăzi, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane.”

Problemele strategice în turism

Președintele ANAT, Alin Burcea, subliniază deficiențele din politica turistică:

„Probabil că acesta este singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989, iar acest domeniu nu beneficiază de o strategie coerentă sau aplicată după Revoluție.”

Turiștii de tranzit vs. turiștii cazati

Conform ANAT, deși numărul persoanelor care traversează România este mare (14,78 milioane în 2023), doar 1,5 – 2,2 milioane se cazază în facilități turistice, afectând astfel veniturile din turism.

Critica față de promovarea turismului românesc

„România se confruntă cu o problemă cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern face modificări în strategii, structuri și priorități. Promovarea turismului românesc se realizează cu întreruperi, bugete insuficiente și fără o identitate clară. Alte state au creat agenții profesionale, modele sustenabile și au investit în atragerea de rute aeriene, în timp ce noi continuăm să elaborăm planuri care nu au viabilitate.”

Apelul ANAT pentru reforme în turism

ANAT solicită ca turismul de incoming să devină o prioritate economică, cu un buget clar, strategii pe termen lung, parteneriate publice-private eficiente și o profesionalizare reală:

„Ministrul actual, Radu Miruță, manifestă o lipsă de interes față de turismul din România, criticând în mod constant activitățile din acest sector. Criticile aduse târgurilor internaționale de turism și voucherele de vacanță sunt semne evidente că, în acest context, numărul turiștilor va continua să scadă.”