Senatul se reunește pentru a respinge reforma pensiilor magistraților
Senatul va avea o sesiune miercuri, începând cu ora 12.00, pentru a vota împotriva propunerii legislative inițiate de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian, ca urmare a cererii lui Crin Antonescu, referitoare la reforma pensiilor pentru magistrați, conform Mediafax.
Detalii despre propunerea legislativă
Proiectul a fost depus de cei patru inițiatori în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din 2025, la solicitarea lui Crin Antonescu.
Poziția lui Crin Antonescu
„Am solicitat coaliției de guvernare să eliminăm pensiile speciale din magistratură, precum și vârstele diferite de pensionare, deoarece trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii. Magistrații ar trebui să iasă la pensie la 65 de ani, la fel ca toți ceilalți cetățeni”, a declarat Antonescu în perioada campaniei.
Adoptarea proiectului de către Camera Deputaților
Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților pe 23 aprilie, primeind 259 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și 25 de abțineri.
Prezentarea măsurilor de reformă
Premierul Ilie Bolojan a prezentat recent măsurile principale ale proiectului de reformă a pensiilor magistraților, care va face parte din al treilea pachet fiscal. Printre modificările esențiale se numără creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani, majorarea vechimii minime necesare la 35 de ani și limitarea pensiei la maximum 70% din salariul net, în contrast cu actuala formulă care permite pensii mai mari decât venitul din activitate.
Discuțiile cu procurorul general
Procurorul general, Alex Florenţa, a avut o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan pentru a discuta despre reforma pensiilor speciale. Acesta a subliniat că modalitățile de calcul referitoare la vechimea în magistratură și vârsta de pensionare ar trebui să cunoască o evoluție reală, pentru a preveni dezechilibrele și discriminările. Florenţa a adăugat că revizuirea periodică a unor aspecte importante ale statutului magistraților are consecințe negative asupra sistemului de justiție, în special asupra resurselor umane disponibile.
