Dintr-un sat liniștit din Spania, până în porturile Chinei: anchetatorii au descoperit o operațiune șocantă, în care totul se învârtea în jurul unei singure persoane – o femeie cu pașaport românesc. Acoliții săi erau tot cetățeni români. Grupul opera în toată Galicia și aduna până la 15.000 de euro pe zi.
???? Caen los autores del robo de cobre que paralizó el AVE Madrid-Sevilla el 4 de mayo
➡️ Afectó a 6.300 viajeros, 21 trenes y causó 25.000€ en daños
➡️ Estaban especializados en el robo de tendido eléctrico???? La @guardiacivil ya los ha detenido
???? https://t.co/bokV9cDTUt pic.twitter.com/I9hTBnd3DD
— Ministerio del Interior (@interiorgob) July 4, 2025
O rețea criminală formată din cinci cetățeni români a fost destructurată în Spania, în urma unei anchete complexe a Gărzii Civile. Gruparea acționa profesionist în întreaga regiune Galicia și fura cabluri de cupru, pe care le trimitea ulterior în China, prin intermediul Portului Oporto din Portugalia.
Operațiunea a fost inițiată în mai 2024, după un incendiu în localitatea Pereiro de Aguiar, care a alertat autoritățile. Ancheta condusă de Seprona (Serviciul de Protecție a Naturii) a dus rapid la identificarea și supravegherea rețelei.
O „afacere” condusă de o româncă
Surprinzător, grupul era condus de o femeie, care a creat un sistem eficient și bine organizat. Membrii bandei, toți români, plecau din Ourense în fiecare noapte, cu furgonete, către zone rurale izolate, unde tăiau și decopertau cabluri de cupru, fără a declanșa alarmele de securitate.
„Nu erau niște amatori. Aveau totul planificat la milimetru”, afirmă surse apropiate anchetei, conform publicației La Region. În multe cazuri, treceau zile până când victimele își dădeau seama că fuseseră prădate.
Unul dintre liderii operațiunii, cunoscut sub numele de Petrica S., avea cunoștințe tehnice avansate datorită experienței sale anterioare în instalațiile de cabluri electrice în mediul rural. El știa exact care erau liniile vulnerabile și ce zone erau monitorizate.
După tăierea cablurilor, hoții le ascundeau în pădure timp de câteva zile, ca măsură de precauție. Odată ce situația părea sigură, se întorceau pentru a le recupera. Pentru a spori valoarea metalului și a-l face mai ușor de ascuns, dădeau foc cablurilor, un proces ce reduce volumul și dublează prețul la revânzare – de la 2,50 euro/kg la aproximativ 5 euro/kg pentru cuprul curățat.
Drumul cuprului: Ourense – Tamallancos – China
După obținerea cuprului, acesta era transportat la o gospodărie industrială din Tamallancos, care părea a fi o firmă obișnuită de colectare. În realitate, acest loc era utilizat ca punct de tranzit înainte ca marfa să fie încărcată în containere maritime și transportată în China, de regulă prin Portul Oporto.
În anumite situații, anchetatorii susțin că „recuperatorii” din Portugalia veneau personal în Spania pentru a prelua încărcătura, mai ales când prețurile pe piața internațională erau favorabile. Când containerul era plin, cuprul era vândut și expediat spre Asia.
În timpul investigației, Garda Civilă a confiscat peste 1.300 kg de cupru din această locație. Proprietara centrului de colectare, o femeie spaniolă în vârstă de 48 de ani din Amoeiro, este cercetată penal pentru complicitate la receptarea bunurilor furate.
Dacă va fi găsită vinovată, aceasta riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare, amenzi considerabile și posibilitatea închiderii definitive a afacerii sale.
Plăți „la negru” și urme șterse
Metoda preferată de plată în cadrul rețelei era numerarul „la negru”, fără nicio urmă în documente. Aceasta făcea extrem de dificilă pentru autorități urmărirea traseului banilor sau al materialului furat. Una dintre principalele provocări ale anchetei a fost urmărirea fluxului de numerar, dat fiind că documentele erau complet absente.
Astfel, investigarea rețelei a necesitat o muncă minuțioasă, în care anchetatorii au fost nevoiți să analizeze diferite surse de informații pentru a reconstitui activitățile ilicite și a identifica persoanele implicate.
Creșterea furturilor de cupru în Spania
Recent, autoritățile spaniole au observat o tendință alarmantă în creșterea furturilor de cupru. Aceste activități ilegale nu doar că afectează economia, dar generează și probleme semnificative în infrastructură. Un aspect crucial al acestei probleme este lipsa de transparență în ceea ce privește identificarea „cumpărătorilor”. Cuprul este adesea colectat fără o înregistrare adecvată, ceea ce îngreunează anchetele autorităților.
Impactul asupra infrastructurii
Furturile de cupru s-au soldat cu pene masive de curent și blocaje în transporturi. De exemplu, pe 4 mai 2024, un astfel de incident a determinat suspendarea circulației trenului de mare viteză AVE pe ruta Madrid-Sevilia. Această întrerupere a provocat neplăceri semnificative călătorilor și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii spaniole la acte de vandalism și criminalitate.
Rețelele organizate de jaf
Un grup bine organizat de români a fost implicat în unul dintre cele mai mari jafuri de cupru din ultimele vremuri. Această rețea nu numai că a beneficiat de pe urma furturilor, dar a cauzat și daune considerabile rețelelor electrice și altor infrastructuri esențiale. Acest tip de infracțiune a devenit o preocupare majoră pentru autoritățile locale, care lucrează la oprirea acestei tendințe.
Necesitatea măsurilor preventive
În fața creșterii furturilor de cupru, autoritățile spaniole sunt obligate să implementeze măsuri mai stricte pentru a proteja infrastructura. Aceste măsuri includ atât o mai bună monitorizare, cât și sancțiuni mai severe pentru cei implicați în astfel de activități ilegale. De asemenea, educarea publicului despre consecințele acestor fapte poate contribui la reducerea incidentelor.
Colaborarea internațională
Pentru a combate eficient rețelele de furt, este esențială cooperarea internațională. Autoritățile spaniole, împreună cu omologii lor din alte țări, trebuie să împărtășească informații și strategii pentru a depista și desființa aceste rețele criminale. O abordare comună va facilita atât identificarea vinovaților, cât și recuperarea bunurilor furate.
Implicarea comunității
Implicarea comunității este un alt factor care poate contribui la reducerea furturilor de cupru. Cetățenii pot juca un rol activ prin raportarea activităților suspecte și colaborarea cu autoritățile. Această atenție sporită poate face ca acești infractori să fie mai puțin activi în comunitățile lor, știind că sunt observați.
Consecințele economice ale furturilor
Furturile de cupru au un impact nu doar social, ci și economic. Pierderile cauzate de întreruperile în furnizarea energiei electrice sau în transporturi sunt considerabile. În plus, costurile de reparare a infrastructurii afectate pot fi foarte mari, iar aceste cheltuieli pot afecta bugetele locale și naționale.
Dezvoltarea unor soluții inovatoare
Pe lângă măsurile punitive, autoritățile trebuie să investească și în soluții inovatoare pentru a preveni furturile de cupru. Tehnologia modernă poate fi utilizată pentru a monitoriza în timp real zonele de risc și pentru a rămâne cu un pas înaintea infractorilor. Utilizarea dronelor sau a camerelor de supraveghere poate ajuta la detectarea activităților suspecte.
Rolul mass-media în educarea publicului
Mass-media are un rol vital în sporirea conștientizării asupra furturilor de cupru. Informațiile corecte și raportările despre aceste evenimente pot contribui la educarea publicului despre importanța protejării infrastructurii și a resurselor naturale. O informare corectă poate determina o reacție mai rapidă din partea cetățenilor, care să devină mai vigilenți.
Exemple de cazuri notabile
Un exemplu recent care ilustrează gravitatea problemei a fost un incident în care au fost furați sute de metri de cabluri electrice dintr-o rețea locală. Incidentul nu doar că a creat disfuncționalități pe termen scurt, dar a avut și efecte pe termen lung asupra calității serviciilor publice. Astfel de cazuri subliniază necesitatea unor măsuri imediate și eficiente.
Perspectivele viitoare
Afacerea furturilor de cupru pare să continue, dar cu eforturi coordonate din partea autorităților, comunității și mass-media, există speranța că situația se va îmbunătăți. O abordare integrată care să combine educația publicului, tehnologia și colaborarea internațională ar putea duce la reducerea considerabilă a acestor infracțiuni.
