Premierul Ilie Bolojan și reformele fiscale
Pe 2 iulie, în cadrul unei conferințe de presă, premierul Ilie Bolojan a detaliat măsurile din pachetul de reforme fiscale și structurale având ca scop reducerea deficitului bugetar, stabilizarea economiei și recâștigarea încrederii piețelor, dar și a instituțiilor internaționale. Implementarea se va desfășura în două etape.
Modificările TVA și accizele
Printre primele schimbări se numără simplificarea sistemului TVA. Acesta va fi structurat pe două cote, de 11% și 21%. Cota redusă va fi aplicată doar pentru produsele esențiale, inclusiv alimente, medicamente, apă, cărți și energie termică, precum și pentru sectorul HoReCa, care va fi supus unei reevaluări în luna octombrie. Bunurile și serviciile rămase vor fi impozitate cu 21%. Totodată, accizele pentru alcool, tutun și carburanți vor crește cu 10%. Transportatorii vor beneficia de un mecanism de compensare parțială a majorării prețului motorinei. Scopul acestor măsuri este de a crește veniturile statului fără a afecta sever sectoarele economice strategice.
Contribuția la sănătate și excepțiile fiscale
Un alt aspect important se referă la reechilibrarea sistemului de sănătate, unde, în prezent, peste 6 milioane de persoane contribuie pentru a susține un sistem ce deserveste mai mult de 16 milioane de beneficiari. Pentru a extinde baza de contribuabili, se va introduce o contribuție de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei. De asemenea, vor fi eliminate anumite excepții fiscale. Premierul estimează că numărul contribuabililor ar putea depăși 8 milioane, facilitând astfel îmbunătățirea serviciilor medicale și a condițiilor de muncă din domeniul sănătății.
Impozit pe dividende și profituri bancare
În ceea ce privește capitalul, acesta nu va fi scutit de la eforturile de consolidare bugetară. Impozitul pe dividende va fi majorat de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. Guvernul a decis, de asemenea, să supraimpoziteze băncile, argumentând că randamentele lor sunt printre cele mai mari din regiune și că există oportunitatea de a contribui mai mult. O taxare suplimentară va fi aplicată și câștigurilor din jocurile de noroc, având scopul de a spori veniturile statului din acest sector cu cel puțin 30%.
Plafonarea pensiilor și salariilor
Pe planul cheltuielilor, autoritățile au decis că, în anul următor, pensiile și salariile din sectorul public nu vor mai fi majorate. Această măsură este susținută de creșterile deja implementate în 2024, când pensiile au fost majorate cu peste 30%, iar salariile cu peste 20%. Premierul a specificat că plafonarea este o măsură temporară, aplicabilă doar pentru anul 2026, urmând ca ulterior situația bugetară să fie reevaluată.
Reorganizarea educației
Un aspect important al reformelor vizează educația. Guvernul intenționează să crească norma didactică cu două ore pe săptămână, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar. Această modificare nu va afecta venitul cadrelor didactice, dar va reduce semnificativ numărul normelor plătite pe oră, un cost considerabil pentru buget. Premierul estimează economii importante, care vor fi redirecționate către sectorul educației, în special pentru investiții și modernizare.
Reforma sistemului de burse
De asemenea, Guvernul pregătește reformarea sistemului de burse, considerat dezechilibrat și fără coerență. În ultimii ani, fondurile alocate au crescut dramatic, de la 188 de milioane de lei cu trei ani în urmă, ajungând la 4,7 miliarde de lei în prezent. Această reformă va fi esențială pentru asigurarea unui sistem mai echitabil și mai eficient, care să răspundă atât meritelor, cât și nevoilor sociale.
Introducerea burselor de merit și burse sociale
Bursele de merit vor fi alocate într-un număr limitat, pe baza unor criterii care să reflecte realizările academice autentice. De asemenea, bursele sociale vor continua să existe, fiind acordate exclusiv în funcție de necesitățile financiare și de condițiile familiale ale solicitanților.
Etapa a doua: reforme în pensii speciale și administrația publică
În cea de-a doua etapă a strategiilor guvernamentale, se preconizează implementarea unor măsuri suplimentare în cadrul reformei pensiilor speciale. Aceste măsuri includ restructurarea instituțiilor autofinanțate, cum ar fi ASF, ANRE și ANCOM, eficientizarea activităților companiilor de stat și reforma administrației publice locale. Se va analiza, de asemenea, acordarea sporurilor în unele ministere, care a dus la creșteri nejustificate ale salariilor. În plus, se va revizui regimul redevențelor și se va căuta o valorificare mai eficientă a activelor statului.
Modificări instituționale pentru îmbunătățirea colectării veniturilor
Pentru a asigura succesul acestor măsuri, Guvernul va revizui gestionarea veniturilor publice. Premierul a anunțat planuri de reformare a conducerii ANAF, stabilind obiective clare de performanță pentru noua echipă, cu scopul de a combate evaziunea fiscală și frauda fondurilor publice. Această reformă instituțională răspunde la deficiențele grave din colectarea impozitelor și administrarea fondurilor europene, care au expus România la riscul de a pierde sume considerabile de bani.
Obiectivele reformelor: stabilitate și sustenabilitate economică
Premierul a subliniat că măsurile anunțate au atât un caracter urgent, cât și unul strategic. Acestea sunt concepute nu doar pentru a reduce deficitul bugetar, ci și pentru a reinstaura România pe calea unei economii sănătoase și previzibile. Dacă obiectivele sunt îndeplinite până în 2026, se va putea reconsidera și ajusta aplicarea unor măsuri, în funcție de capacitatea statului de a susține reformele pe termen lung.
Ajustarea Fiscal-Bugetară în România by florinpuscas
