Administrația Prezidențială anunță lansarea unui cadru național de cooperare pentru integrarea responsabilă a inteligenței artificiale în sistemul judiciar, după prima ediție a Forumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, organizat la Palatul Cotroceni.
Potrivit instituției, este pentru prima dată când toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit, la invitația președintelui Nicușor Dan, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, pentru a discuta principiile folosirii AI în actul de justiție.
Forumul, parte a proiectului „Săptămâna Europeană la Palatul Cotroceni”, s-a încheiat cu semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, document care stabilește constituirea unui mecanism permanent de dialog interinstituțional și expertiză multidisciplinară. Memorandumul pleacă de la constatarea că sistemul judiciar se confruntă cu deficit de resurse umane și creșterea volumului de activitate, iar instrumentele de inteligență artificială pot contribui la eficiență, calitate și reducerea costurilor, cu condiția respectării drepturilor fundamentale, a independenței justiției și a cadrului normativ european.
Nicușor Dan: problema nu mai este dacă AI va fi folosită, ci în ce condiții
În mesajul transmis participanților, președintele Nicușor Dan a afirmat că „inteligența artificială începe să fie utilizată în activități care, până de curând, erau considerate exclusiv umane”, subliniind că provocarea esențială nu mai este dacă aceste tehnologii vor fi integrate în justiție, ci „cu ce reguli, cu ce limite și cu ce garanții”.
Președintele a insistat că actul de justiție trebuie să rămână unul de responsabilitate umană, întemeiat pe independență, imparțialitate și respectarea drepturilor fundamentale. Aceeași idee este reluată explicit în memorandum, unde se arată că puterea de decizie trebuie să aparțină „exclusiv Omului”, iar rezultatele generate de instrumentele de inteligență artificială nu pot substitui sau condiționa judecata proprie a magistratului ori a persoanei competente.
Documentul invocă rolul președintelui prevăzut de articolul 80 din Constituție și arată că șeful statului a propus inițierea unui cadru național de dialog, reflecție și cooperare interinstituțională și interdisciplinară pentru identificarea domeniilor prioritare în care inteligența artificială poate fi folosită în justiție.
Grupuri permanente pentru instanțe, parchete, poliție judiciară și CCR
Memorandumul prevede constituirea unor grupuri permanente de dialog și reflecție. Din primul grup fac parte Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători și Ministerul Justiției. Al doilea grup include Parchetul General, DNA, DIICOT, structuri ale Ministerului Afacerilor Interne – IGPR, Poliția de Frontieră și Direcția Generală Anticorupție -, precum și Uniunea Națională a Barourilor din România. Curtea Constituțională formează, la rândul său, un grup dedicat sistemului de contencios constituțional.
Instituțiile semnatare trebuie să desemneze cel puțin câte un reprezentant în termen de 15 zile de la semnarea memorandumului. Ședințele grupurilor urmează să aibă loc lunar, iar în luna mai sunt programate, cu titlu de excepție, în 13 și 14 mai 2026.
Administrația Prezidențială va participa printr-un reprezentant al Departamentului Constituțional Legislativ, în calitate de observator, cu posibilitatea de a formula propuneri și observații și de a solicita cercetări sau studii pentru armonizarea activității grupurilor.
Prima etapă: diagnostic al nevoilor din sistemul judiciar până în octombrie 2026
Prima etapă a mecanismului Just.AI va consta într-o evaluare structurată a nevoilor operaționale ale sistemului judiciar. Grupurile vor organiza consultări cu magistrați, organe de cercetare penală și personal auxiliar, pentru identificarea nevoilor reale și a așteptărilor din sistem.
Până la 5 octombrie 2026, grupurile trebuie să elaboreze rapoarte de diagnostic instituțional. Acestea vor include inventarul nevoilor operaționale, ordinea de prioritate în funcție de urgență, impact și fezabilitate, precum și analiza riscurilor asociate integrării inteligenței artificiale, inclusiv din perspectiva protecției datelor, securității cibernetice și garanțiilor procesuale.
Rapoartele urmează să fie prezentate într-o sesiune plenară publică și publicate pe site-urile instituțiilor participante, precum și pe o platformă digitală pusă la dispoziție de Administrația Prezidențială. Societatea civilă, organismele profesionale și persoanele interesate vor avea la dispoziție 30 de zile pentru transmiterea de observații și propuneri.
Posibile proiecte pilot în instanțe și parchete
În etapa următoare, pe parcursul anului 2026 și la începutul anului 2027, grupurile vor analiza soluțiile tehnologice existente sau care pot fi dezvoltate pentru sistemul judiciar românesc. Memorandumul prevede că evaluarea fiecărei soluții va avea în vedere fezabilitatea tehnică și juridică, maturitatea tehnologică, interoperabilitatea cu sistemele deja existente, impactul asupra eficienței activității judiciare și respectarea garanțiilor procesuale.
Pentru soluțiile considerate prioritare, grupurile vor putea propune proiecte pilot în instanțe, parchete și la organele de cercetare penală ale poliției judiciare. Aceste proiecte ar urma să testeze funcționalitatea, impactul și eventualele ajustări necesare înaintea unei extinderi la nivel național.
Documentul precizează că folosirea inteligenței artificiale trebuie să aibă un caracter „exclusiv auxiliar”, fără să afecteze independența decizională a judecătorului, procurorului sau organului de cercetare penală.
Plan național de acțiune în 2027
Rezultatele consultărilor vor fi prezentate la a doua ediție a Forumului Just.AI, programată pentru anul 2027. Atunci urmează să fie făcut public un raport integrat și un plan național de acțiune.
Planul va fi structurat pe termen scurt, mediu și lung. El va distinge între instrumentele AI care există deja și pot fi operaționalizate cu costuri minime în cel mult un an, soluțiile care pot fi dezvoltate într-un interval de unu până la trei ani și infrastructura sau instrumentele care necesită un orizont de trei până la șapte ani.
Pentru fiecare categorie, planul trebuie să includă obiective clare, rezultate măsurabile, indicatori de performanță, termene de implementare, instituții responsabile și o evaluare a impactului asupra eficienței sistemului judiciar și a garanțiilor procesului echitabil. Memorandumul prevede și mecanisme de audit tehnic și juridic, standarde de transparență, măsuri de formare profesională și menținerea controlului uman asupra deciziilor judiciare și investigative.
Cine a semnat memorandumul
Printre semnatarii memorandumului se află Președintele României, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, Parchetul General, DNA, DIICOT, IGPR, Poliția de Frontieră, Direcția Generală Anticorupție, Uniunea Națională a Barourilor din România, Autoritatea pentru Digitalizarea României, ANCOM, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ICI București, institute ale Academiei Române și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București.
Administrația Prezidențială susține că, prin acest demers, România își propune să participe activ la dezbaterea europeană și internațională privind utilizarea inteligenței artificiale în justiție, într-o abordare centrată pe om, bazată pe încredere, transparență și responsabilitate instituțională.
Sursă: stiripesurse.ro
