Plan împotriva violenței în spitale – Sindicaliștii din Sănătate bat la ușa Guvernului: "Lipsa protecției pune în pericol pacienții și medicii" / Agresorul de la Borșa, reținut

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță lansarea primei forme a strategiei naționale pentru prevenirea agresiunilor împotriva profesioniștilor din domeniul sănătății (2026 – 2030) și deschiderea consultărilor publice pentru propunerile prezentate.

Documentul este adresat Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și instituțiilor relevante

Conform unui comunicat transmis către AGERPRES, acest document se adresează Guvernului, Ministerului Sănătății, Parlamentului și tuturor instituțiilor implicate în acest domeniu. El reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depășit etapele „cazurilor izolate”.

Strategia este organizată pe opt piloni de intervenție:

* Guvernanță, responsabilitate și conformare: aplicarea obligatorie a procedurilor CCMS și a obligațiilor SSM, însoțită de indicatori și auditurile corespunzătoare;

* Cadrul juridic și aplicarea legii: infracțiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative și interdicții de acces;

* Securitate fizică și tehnologică: standarde minime naționale, achiziții de servicii de pază condiționate, butoane de panică și CCTV;

* Management operațional: protocoale de intervenție („cod de violență”), colaborare rapidă cu forțele de ordine;

* Competențe și cultură organizațională: formare în de-escaladare și reducerea cauzelor organizaționale ale violenței;

* Raportare și un Observator Național: sistem unitar de raportare, reducerea sub-raportării, analize anuale;

* Sprijin pentru victime: asistență juridică și psihologică, recunoașterea agresiunilor ca accidente de muncă;

* Integrarea siguranței personalului în standardele ANMCS: un set de 28 de indicatori propuși pentru includerea în ediția a III-a a standardelor de acreditare.

Ce priorități solicită FSSR

FSSR solicită ca priorități includerea adoptării strategiei naționale și crearea unui mecanism interministerial pentru implementare. De asemenea, se dorește aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unitățile sanitare, cu proceduri de audit și consecințe pentru neconformare. Standardizarea securității în spitale este necesară: stabilirea unui standard minim național și achiziții de pază axate pe performanță, alături de crearea unui Observator Național și a unui sistem unitar de raportare a agresiunilor.

Alte priorități vizează elaborarea unui pachet legislativ specific, inclusiv o infracțiune specifică, urmărire din oficiu și amenzi administrative. De asemenea, se propune un program național de sprijin post-incident pentru victime și integrarea indicatorilor de siguranță a personalului în standardele ANMCS de acreditare.

Forma finală a strategiei va include rezultatele din două conferințe programate, una la Cluj-Napoca (27 februarie), axată pe calitatea vieții profesionale, și alta la Târgu Mureș (13 martie), dedicată evaluării contextului actual din perspectiva unor noi prevederi în CCMS.

În săptămâna 16-22 februarie, două agresiuni grave împotriva medicilor, una la UPU Târgu Jiu și alta în sala de resuscitare a Spitalului Orășenesc Borșa, au reamintit publicului despre vulnerabilitatea personalului medical din spitalele publice din România.

Departamentul pentru Situații de Urgență a calificat agresarea unui medic în timp ce acesta resuscita un pacient drept un act de „gravitate extremă”. Conform datele Organizației Mondiale a Sănătății, între 8% și 38% dintre lucrătorii din sănătate se confruntă cu violență fizică de-a lungul carierei lor.

Federația Europeană a Asistenților Medicali a raportat că riscul de violență ajunge până la 80% în anumite țări europene. România nu dispune încă de date sistematice în acest domeniu, ceea ce constituie o parte a problemei.

„Protejarea profesioniștilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist. Este o condiție esențială pentru buna funcționare a sistemului de sănătate și pentru asigurarea unor îngrijiri medicale de calitate cetățenilor”, a subliniat FSSR.

Bărbatul care a agresat un medic la spitalul din Borșa a fost reținut

Bărbatul care a agresat un medic la spitalul din Borșa pe data de 20 februarie a fost reținut de oficialii Poliției Maramureș. Ancheta poate conduce la solicitarea unui mandat de arestare împotriva agresorului.

Reprezentanții Poliției Județene Maramureș au informat că a fost emisă ordonanță de reținere pentru bărbatul implicat în incidentul din seara de vineri, 20 februarie, acesta fiind introdus în centrul de arestare preventivă al Poliției Maramureș.

El va fi prezentat în instanță luni, unde se va solicita o altă măsură preventivă.

Incidentul s-a petrecut în timp ce medicul efectua manevre de resuscitare asupra unei paciente. Ginerele acesteia a încercat să intre în sala de tratament, iar după ce a fost refuzat, acesta l-a atacat pe medic. Femeia a fost ulterior declarată decedată.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a cerut managerilor unităților sanitare să convoace de urgență serviciile interne de protecție și companiile de securitate, pentru a stabili reguli clare și proceduri actualizate de intervenție după recentul incident din județul Maramureș.

Raed Arafat, secretarul de stat și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, a declarat că agresarea cadrelor medicale afectează grav încrederea dintre societate și cei care o îngrijesc. Arafat a subliniat că trebuie să acționăm, nu doar prin sancțiuni legale, ci și printr-un mesaj public clar: „Medicii, asistenții, paramedicii și pompierii nu sunt ținte, la fel cum nu sunt nici polițiștii sau jandarmii.”