Scăderea inflației nu înseamnă ieftiniri – avertismentul economiștilor. Ce urmează pentru români: 'Provocările sunt în continuare foarte mari'

Rata anuală a inflației a ajuns la 9,6% în luna ianuarie 2026, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în ușoară scădere față de 9,7% înregistrat în decembrie 2025. Deși s-a observat o mică reducere, nivelul rămâne unul ridicat, iar economiștii prognozează că o diminuare considerabilă a tempo-ului de creștere a prețurilor ar putea să apară doar în a doua parte a anului.

„Inflația de bază este foarte mare, ceea ce indică faptul că au fost creșteri semnificative în perioada precedentă, persistente până la sfârșitul anului trecut. Proiecția BNR de 4% reprezintă un obiectiv pe care putem spera să-l atingem abia la finele anului”, a declarat pentru Digi24.ro Christian Năsulea, profesor de economie mondială.

Conform spuselor acestuia, baza semnificativă de raportare generată de creșterile rapide de preț din 2025 va menține inflația la cote ridicate în următoarele luni.

„Ne vom confrunta cu o rată mare de inflație pentru următoarele luni și abia după iulie-august vom începe să observăm o ajustare semnificativă”, a explicat economistul.

Energia și serviciile, motoarele scumpirilor

Conform datelor INS, mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de aproape 10% comparativ cu ianuarie 2025, în timp ce serviciile au avut cea mai abruptă majorare anuală, de 11,59%.

Energia electrică rămâne un factor principal în inflație, având o creștere anuală de peste 59%. Pe de altă parte, alimentele au crescut cu 7,86%, cu cele mai mari majorări înregistrate la cacao și cafea, în timp ce cartofii s-au ieftinit față de aceeași perioadă a anului trecut.

Christian Năsulea subliniază că trendul prețurilor la energie continua să exercite presiune asupra costului vieții. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025, alături de factori externi precum condițiile meteorologice sau dificultățile în transportul internațional de gaze, au întârziat reducerea prețurilor anticipată pentru 2026.

„Ne-am dorit niște prețuri mai mici în mijlocul anului 2026, dar factorii externi și situația de pe piață au făcut ca acest lucru să nu se materializeze. Din păcate, cred că va mai dura până prețul energiei electrice să scadă”, a menționat acesta.

Economistul a criticat și schema de plafonare a prețurilor la gaze, despre care susține că a generat distorsiuni pe piață și a avut efecte în mare parte negative.

Inflația se simte puternic „la raft”

O inflație anuală aproape de 10% se traduce prin creșteri considerabile ale prețurilor pentru consumatori, chiar dacă indicele general este o medie a tuturor bunurilor și serviciilor.

„Asta înseamnă, exact, că inflația își face simțită prezența cu aproape 10% anual. Prețurile cresc în jur de 10% de la un an la altul, iar impactul este resimțit intens de consumatori, indiferent dacă veniturile cresc sau nu. Acesta din urmă nu mai este nici măcar adevărat la nivel mediu în momentul de față”, a explicat Năsulea.

Este important de menționat că anumite produse pot înregistra majorări semnificative de preț, de 30–40%, în ciuda faptului că inflația medie este mai mică.

Puterea de cumpărare scade, iar ieftinirile nu se întrevăd

Economistul Adrian Negrescu a afirmat că nivelul actual al inflației se reflectă direct în diminuarea puterii de cumpărare, deoarece o proporție din ce în ce mai mare din venituri este destinată cheltuielilor esențiale.

„Această majorare a prețurilor se traduc e în capacitatea de achiziție a populației. Peste jumătate din veniturile românilor sunt alocate, din nefericire, pentru mâncare și pentru servicii de bază: facturile la energie, gaze și întreținere. În acest context, provocările rămân considerabile, mai ales având în vedere că salariile și pensiile au fost înghețate în acest an”, a explicat economistul.

Negrescu estimează totuși că inflația ar putea începe să scadă în a doua jumătate a anului, în principal datorită efectului de bază generat de scumpirile majore din 2025.

„În a doua parte a anului, respectiv în lunile iulie-august-septembrie, ne putem aștepta la o scădere notabilă a inflației, deoarece nu va mai conta creșterea bruscă a prețurilor la energie. Acesta va fi un efect de bază, care ar putea reduce inflația la aproximativ 5-5,5%, iar în funcție de modul în care vom gestiona problema gazelor și liberalizarea prețului pentru agenții economici, vom observa o traiectorie pozitivă cu o posibile scăderi spre 4%, dar, contrar, noi creșteri de prețuri”, a explicat acesta.

Specialiștii avertizează că o eventuală scădere a inflației nu va conduce automat la ieftiniri, ci doar la o creștere lentă a prețurilor.

„Probabil că în a doua parte a anului lucrurile se vor îmbunătăți, dar asta nu presupune că prețurile vor scădea”, a subliniat Negrescu, aducând la cunoștință că economia trece printr-o perioadă de ajustare, unde atât populația, cât și companiile trebuie să își adapteze cheltuielile.

În aceste condiții, anul 2026 se anunță a fi în continuare dificil pentru consumatori, pe fondul costurilor ridicate la energie, servicii și produse de bază.