Numele unei judecătoare CCR, folosit de ucraineni într-o fraudă: firmă „furată” prin acte depuse doar online

Numele judecătoarei CCR, Laura Iuliana Scântei, a fost implicat într-o schemă de fraudă majoră, fiind menționată ca notar care ar fi validat acte privind cedarea unei firme, care ulterior a fost golită de conținut. Ele sunt considerat falsificate de către judecătoare, având în vedere că nu mai profesează ca notar din 2022, iar semnătura și parafa sa apar pe documente pe care le consideră „falsuri evidente”.

În cadrul unui interviu acordat Antena 3 CNN, judecătoarea a afirmat că a depus o plângere penală și că nu a avut niciodată semnătura olografă care apare pe documentele respective. De asemenea, omul de afaceri care susține că a fost privat de firmă a depus plângere și vorbește despre o acțiune extinsă de falsificare de acte, probabil orchestrat de o rețea de crimă organizată interesată de spălarea banilor în România.

Cazul relevă un mecanism prin care, exclusiv prin depuneri electronice, actele unei firme au fost modificate fără ca titularul real să fie informat despre pierderea acesteia.

Firma „furată” și semnăturile contestate

„Aici ar trebui să fie sediul social al firmei care mi-a fost furată”, a spus Puiu Nedelcu, indicând o adresă la care afirmă că nu a fost niciodată. Întrebat dacă a colaborat cu alte persoane aflate în situații asemănătoare, el a răspuns: „Se pare că da. Am discutat cu mai multe persoane, inclusiv cu avocați care mi-au spus că au spețe similare în lucru”.

Conform documentelor atașate la Registrul Comerțului, Nedelcu a cesionat firma către un cetățean ucrainean, Zaichenko Mihail. „Așadar, subsemnatul Nedelcu, cesionează către Zaichenko Mihail, cetățean ucrainean, cunoscător de limba română, cu semnăturile mele, ale fostei mele soții și ale celui care preia firma”, a citit el din hotărârea adunării generale. Totuși, el susține că nu recunoaște nici propria semnătură, nici pe cea a fostei soții. „Semnătura mea nu e aceasta. Știu cum semnează fosta mea soție, însă aceasta nu e semnătura ei. Asta îi aparține lui Zaichenko. Și pe Zaichenko nu-l cunosc”, a adăugat el.

Avocata Raluca Andreea Popescu a menționat că, după intrarea în firmă a primului cetățean ucrainean, acesta a cesionat părțile sociale unei alte persoane, tot din Kiev. „Dumnezeu știe ce e pe firma aceea, pentru că procesul nu s-a oprit aici. A existat o hotărâre a adunării generale prin care acest om și-a golit firma, iar apoi, după sosirea cetățeanului ucrainean, el a cesionat mai departe, ieșind din firmă”, a spus avocata.

Modificări succesive și suspiciuni de spălare de bani

În urma acestor proceduri, societatea a suferit modificări de denumire, obiect de activitate și sediu social. „Au schimbat denumirea, activitatea și sediul, au deschis trei sedii la Cluj, desfășurând activități, potrivit Registrului Comerțului, diferite de cele anterioare”, a afirmat Nedelcu. Firma, care funcționa inițial în domeniul instalațiilor de frig, se ocupă acum cu comerțul de metale rare și comerțul cu amănuntul.

„Toate modificările care au dus la cedarea firmei mele au fost realizate exclusiv electronic. Am întrebat la Registrul Comerțului cum au fost depuse documentele, iar răspunsul a fost că s-au făcut doar electronic”, a mai declarat acesta, sugerând că ar exista o vulnerabilitate de securitate exploatată de o rețea specializată.

În acest context, apare și numele unui bărbat din Constanța, Daniel Merla, care ar fi obținut o semnătură electronică anul trecut. Acesta susține că nu are nicio legătură cu firma. „Ce delegat, doamnă? Cum adică delegat? Dacă eu nu? Nu știu nimic de firmă. De unde să am eu atât de mulți bani pentru o firmă?”, a spus el.

Plângere penală și lipsa unui răspuns oficial

Un document datat 8 aprilie 2025 afirmă că administratorul societății l-ar fi delegat pe Daniel Merla să ridice acte de la Registrul Comerțului. Semnătura sa apare pe un document care, aparent, a fost autentificat de notarul Laura Iuliana Scântei, actualmente judecător al Curții Constituționale.

Judecătoarea respinge argumentele privind autenticitatea actelor, declarând: „Am depus o plângere penală la Secția 1 Poliție. Niciodată nu am avut acea semnătură olografă. Toate sigiliile și ștampilele notariale au fost retrase Camerei Notarilor Publici București pentru distrugere pe 10 iunie 2022. Este evident că avem de-a face cu un fals. Este extrem de grav și ciudat că numele meu este folosit în acest mod”, a afirmat judecătoarea, cunoscută că frecventează biroul notarial de lângă Palatul Victoria.

Deocamdată, Registrul Comerțului, instituție subordonată Ministerului Justiției, nu a prezentat o poziție oficială în legătură cu modul în care documente considerate false au fost acceptate și au produs efecte juridice, afectând astfel statutul și acționariatul unei societăți comerciale.