Cazurile de cancer explodează în Uniunea Europeană: Cel puțin una dintre cauze este controversată

Numărul cazurilor de cancer explodează în Europa. Cancerul rămâne a doua cauză de deces în Uniunea Europeană (UE). Statele membre alocă sume tot mai mari pentru prevenţie, diagnostic şi tratament, în contextul unei poveri sociale tot mai mari.

În 2024, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au raportat 2,7 milioane de cazuri noi de cancer, conform unui raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Din anul 2000, numărul cazurilor noi a înregistrat o creştere de aproximativ 30% atât la femei, cât şi la bărbaţi.

Estimările experţilor indică o creştere semnificativă a cazurilor până în 2040

Explicaţiile pentru această creştere includ îmbătrânirea populaţiei, precum şi factorii de risc asociaţi stilului de viaţă. O cauză discutată, dar controversată, este extinderea programelor de screening, care conduce la identificarea unui număr mai mare de cazuri.

În 2024, media diagnosticării a fost de 2,4 femei şi 2,8 bărbaţi cu cancer, în fiecare minut.

Printre femei, cele mai frecvente forme de cancer au fost: cancerul de sân (30%), cancerul colorectal (12%) şi cancerul pulmonar (9%). La bărbaţi, predominau cancerul de prostată (22%), cancerul pulmonar (14%) şi cancerul colorectal (13%).

Cresterea cazurilor raportate la populaţie

Comparativ cu acum două decenii, rata cazurilor noi a crescut cu 16%. Aceasta a fost în mare parte influenţată de depistarea mai frecventă a cancerului tiroidian, de schimbările în obiceiurile reproductive legate de cancerul de sân, precum şi de factori precum expunerile în primii ani de viaţă şi alimentaţia, în cazul cancerului colorectal.

Numărul cazurilor la femeile cu vârste între 15 şi 49 de ani a reprezentat aproape un sfert din toată creşterea incidenţei observate de la 2000 încoace, în timp ce la bărbaţi, rata a rămas constantă.

Cancerul tiroidian: o problemă majoră

Creşteri semnificative în rândul femeilor tinere au fost observate în cazul cancerului tiroidian (+9,9 cazuri la 100.000 de femei), cancerului de sân (+8,7), melanomului cutanat (+4,2) şi cancerului colorectal (+0,8).

Cele mai mari creşteri de cazuri de cancer de sân au fost raportate în Cipru, Cehia, Estonia, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Suedia. Cea mai mare incidenţă a cancerului tiroidian în rândul femeilor tinere a fost constatată în Cipru, Croaţia şi Italia.

În rândul bărbaţilor, perioada 2000-2022 a adus o creştere a cazurilor de cancer testicular cu debut precoce (+3,7) şi a melanomului cutanat (+2,8 cazuri la 100.000 de persoane). Cele mai mari creşteri ale cancerului testicular au fost observate în Croaţia, Ţările de Jos şi Polonia.

În lumina evoluţiei acestor date, statele europene au amplificat bugetele pentru oncologie. Un raport din 2025 al Institutului Suedez pentru Economie în Sănătate indică faptul că, în 2023, cheltuielile pentru cancer au variat de la aproximativ 4% din bugetele de sănătate în ţările nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia) până la 8% în Franţa, Germania şi în ţările Europei Centrale şi de Est, precum Bulgaria, Lituania, Polonia şi România.

Cheltuielile pentru cancer în Uniunea Europeană

La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile pentru cancer s-au dublat din 1995, atingând 6,9% din totalul cheltuielilor de sănătate în 2023. Creşterea a fost mai pronunţată în Europa Centrală şi de Est, contribuind la reducerea disparităţilor dintre ţări. În Cehia, Franţa, Germania, Polonia şi Ţările de Jos, ritmul de creştere al cheltuielilor pentru cancer a depăşit creşterea generală a cheltuielilor de sănătate, în contrast cu evoluţia din Estonia, Finlanda, Norvegia şi Slovenia.

Până în 2050, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a numărului crescut de cazuri, cheltuielile per capita pentru cancer ar putea fi cu 59% mai mari în termeni reali în cele 27 de state membre.

Programele de screening pentru cancer, care vizează întreaga populaţie, s-au dovedit a fi cost-eficiente, crescând astfel depistarea precoce a bolii şi rata de supravieţuire. Cu toate acestea, participarea la aceste programe variază considerabil între ţări şi în funcţie de nivelul educaţional sau statutul socio-economic al indivizilor.

Conform OCDE, bărbaţii cu un nivel scăzut de educaţie prezintă o rată a mortalităţii prin cancer cu 83% mai mare decât cei cu studii superioare, iar în cazul femeilor, diferenţa este de 31%.

De asemenea, persoanele diagnosticate cu cancer se confruntă frecvent cu provocări legate de menţinerea unui loc de muncă, stabilitatea financiară şi sănătatea psihosocială.

În medie, un diagnostic de cancer poate reduce probabilitatea de a găsi un loc de muncă cu 14%, având un impact mai accentuat în regiunile Centrală şi de Sud ale Europei, conform Euronews.