Noul premier al Franței anunță un plan de mare amploare și face o promisiune politică cu implicații majore

Prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a prezentat în weekendul trecut planurile pentru restul mandatului său, după ce săptămâna trecută a reușit să finalizeze bugetul pentru 2026 și a adus clarificări cu privire la intenția sa de a nu candida la alegerile prezidențiale de anul viitor, conform raportărilor POLITICO, cu informații de la News.ro.

Lecornu anunță proiecte importante pentru Franța

„Anul 2026 va fi unul productiv pentru francezi. Ne vom axa pe subiectele esențiale”, a declarat Lecornu duminică pe rețelele sociale. „În privința acestor chestiuni, nu putem întârzia până la alegerile prezidențiale”, a adăugat el.

După aprobarea bugetului pentru 2026 în săptămâna precedentă, Lecornu se concentrează acum asupra dosarelor urgente care au fost întârziate de lungile dezbateri privind finanțele naționale.

Într-un interviu cu mai multe ziare locale din Franța, Lecornu a anunțat că în zilele următoare, guvernul său va prezenta legea de programare energetică, care va contura strategia energetică a Franței până în 2035 și care a fost întârziată cu mai bine de doi ani.

Lecornu a declarat că acest text va fi adoptat prin decret guvernamental până la sfârșitul săptămânii și va confirma construirea a șase noi reactoare nucleare, cu opțiunea de a adăuga încă opt, stabilind ca obiectiv ca 60% din consumul de energie să fie electricitate până în 2030.

De asemenea, el a anunțat o actualizare a legii de programare militară multi-anuală a țării, ce va reflecta o creștere de 6,5 miliarde de euro a cheltuielilor pentru apărare în anul 2026.

Printre prioritățile lui Lecornu se numără o reformă pentru redefinirea structurii de putere în cadrul guvernului central, și măsuri pentru a aborda problemele legate de lipsa medicilor și a locuințelor. Duminica aceasta, guvernul a adoptat noi măsuri împotriva fraudei la mecanismul de asistență medicală destinat străinilor cu situație de ședere ilegală, pe care partidul de extrema dreaptă Rassemblement National dorește să-l elimine.

Lecornu afirmă că nu va candidatu la alegerile prezidențiale

Pe măsură ce competiția pentru succesiunea președintelui Emmanuel Macron în 2027 devine tot mai intensă, Lecornu a reiterat că nu are intenția de a se înscrie în cursa electorală. El a confirmat că va efectua o remaniere guvernamentală înainte de expirarea perioadei de rezervă înaintea alegerilor municipale din Franța, care se încheie pe 22 februarie. Ministrul culturii, Rachida Dati, care aspiră la funcția de primar al Parisului, este așteptată să demisioneze din guvern, împreună cu alți miniștri.

La 39 de ani, Sébastien Lecornu este singurul politician care a fost parte din toate guvernele formate de președintele Emmanuel Macron. Cu orientare de dreapta, acesta a părăsit partidul Les Républicains (LR) în 2017 și a aderat la partidul centrist Renaissance (RE) al președintelui. În cadrul guvernului, a ocupat funcții precum secretar de stat pentru tranziția ecologică (2017-2018), ministru al autorităților locale (2018-2020), ministru pentru teritoriile de peste mări (2020-2022) și este recunoscut în special pentru funcția de ministru al forțelor armate (2022-2025) în contextul complicat al războiului din Ucraina.

Pe 9 septembrie 2025, Lecornu a fost numit prim-ministru de către Emmanuel Macron, după demiterea guvernului Bayrou în urma unui vot de neîncredere în Adunarea Națională. A demisionat pe 6 octombrie 2025, având cel mai scurt mandat din istoria celei de-a cincea republici franceze, și a fost prim-ministru interimar până când a fost numit din nou după 10 octombrie 2025.

După un parcurs parlamentar tumultuos, premierul Lecornu a reușit pe 24 aprilie să obțină aprobarea finală a bugetului de stat pentru 2026, după ce ultimele moțiuni de cenzură împotriva guvernului au fost respinse în Adunarea Națională. Cu sprijinul socialiștilor, guvernul a promulcat textul invocând articolul 49.3 din Constituție, care permite adoptarea rapidă a legilor importante.

Discuțiile asupra bugetului au acaparat atenția clasei politice franceze timp de aproape doi ani, după ce alegerile anticipate din 2024 l-au lăsat pe președintele Macron fără o majoritate în parlament. În același timp, o breșă semnificativă în finanțele publice a făcut ca măsurile de austeritate să devină o necesitate stringentă. Acest proces a dus la pierderi în rândul a două prim-ministre și a creat instabilitate pe piețele de datorie, generând îngrijorări printre partenerii europeni ai Franței.

Cu toate acestea, Lecornu a reușit să atragă susținerea parlamentarilor socialiști prin concesii bine-tintite, consolidându-și astfel poziția politică. Doi foști prim-miniștri ai lui Macron, Edouard Philippe și Gabriel Attal, se pregătesc pentru competiția prezidențială, însă Lecornu a câștigat și el popularitate în ultimele luni. Totuși, rămâne incert dacă un candidat de centru va ajunge în turul final al alegerilor prezidențiale, având în vedere că scena politică este fragmentată și nu sunt planificate alegeri primare, iar extrema dreaptă, condusă fie de Jordan Bardella, fie de Marine Le Pen, pare să fie un adversar de temut.