Dacă manevra gigantului maghiar de petrol şi rafinare Mol de a prelua controlul asupra concurentului sârb NIS de la Gazprom reuşeşte, imperiul corporate al Ungariei se va extinde din Balcanii de Vest până în Rusia. Companiile maghiare par să aibă o preferinţă pentru sectoarele strategice ale statelor din regiune, scrie zf.ro.

NIS reprezintă singura rafinărie de petrol din Serbia, iar dacă Mol reuşeşte să o preia, va obţine practic monopolul pe piaţa carburanţilor din cea mai mare economie din Balcanii de Vest. Mol deţine deja unica rafinărie din Slovacia, gestionată prin Slovnaft. În plus, rafinăria din Croaţia, situată la Rijeka, face parte din grupul Mol prin compania locală INA. Compania maghiară are benzinării în România, Polonia şi Cehia.

Sectorul energetic este fără îndoială strategic pentru orice naţiune, iar a fi singurul producător de carburanţi conferă o influenţă economică şi politică substanţială. În Serbia, Mol ar salva NIS de dificultăţile generate de sancţiunile americane, impuse din cauza proprietarului său, gigantul rus Gazprom. Această preluare ar putea ajuta economia sârbească să evite o criză majoră.

Un alt mare jucător maghiar este Banca OTP, cu o prezenţă internaţională considerabilă, deşi nu la fel de influentă. OTP are subsidiare în state precum Albania, Croaţia, Muntenegru, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Rusia şi recent Uzbekistan, unde a intrat în 2023 prin achiziţia unei bănci locale cu o poziţie semnificativă în funcţie de active.

În Rusia, banca OPTe anunţă că are în jur de două milioane de clienţi activi, având o prezenţă de 30 de ani. OTP se află printre primele 50 de bănci de pe piaţa rusă. Până acum doi ani, OTP a operat şi în România, dar a vândut activele la Banca Transilvania.

Vârful de lance al expansiunii imperiului corporate al Ungariei

4iG, un fost jucător privat de IT, a devenit, cu sprijinul guvernului, lider pe piaţa de apărare maghiară, aerospaţială şi de sateliţi, având o bază puternică în domeniul telecomunicaţiilor. Anul trecut, 4iG a achiziţionat operaţiunile Vodafone din Ungaria, un titanic european în acest domeniu. De asemenea, a intrat pe piaţa din Macedonia de Nord, ocupând poziţia de al treilea operator. O expansiune agresivă a fost observată în Albania, unde concurenţa cu Vodafone este acerbă. Compania nu a ezitat să afirme că va profita de orice ocazie de creştere în afaceri internaţionale.

În centrul atenţiei se află Mol, cu planurile sale de a prelua NIS. Această manevră implică atât aspecte comerciale, cât şi geopolitice, necesită aprobarea preşedintelui american Donald Trump. Mol beneficiază de suportul guvernului maghiar, condus de Viktor Orban, care menţine o relaţie favorabilă cu liderul american. Orban a negociat concesii în ceea ce priveşte importurile de gaze şi petrol din Rusia.

Cu Gazprom, care controlează exporturile de gaze ruseşti, NIS nu a reuşit să rămană în graţiile administraţiei americane. Se raportează că Mol a semnat un acord-cadru cu Gazprom prin care va prelua controlul rafinăriei sârbe.

Statele Unite ar putea să ridice sancţiunile

Dacă acordul se concretizează, poate determina SUA să ridice sancţiunile care îngrădesc activitatea NIS. Mol intenţionează să achiziţioneze participaţia de 56,17 % deţinută de Gazprom la NIS, iar această tranzacţie mai necesită aprobarea guvernului sârbe. Viktor Orban are relaţii bune cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, fluctuaţia sentimentală în jurul acestui demers putându-se finaliza până la sfârşitul lui martie, conform unor surse din Bloomberg, incluzând şi Mol. Compania nu a dezvăluit preţul achiziţiei, dar analiştii estimează că valoarea participaţiei Gazprom se ridica la 1,4 miliarde euro, fiind probabil ca înţelegerea să fie încheiată la un preţ mai mare, cerut de partea rusă.

Mol negociază de asemenea cu ADNOC, compania naţională de petrol şi gaze a Emiratelor Arabe Unite, pentru a deveni acţionar minoritar la NIS. Emiratele sunt deja implicate în afaceri cu Serbia, având investiţii în domeniul imobiliar şi agricol. De asemenea, guvernul sârbean intenţionează să îşi menţină participaţia de aproximativ 30% la NIS pentru a proteja interesele cetăţenilor sârbi, după cum a explicat un ministru.

Vucic a încercat timid să forţeze Gazprom să îşi reducă participarea la NIS, dar chiar şi după ce situaţia se linişteşte, Serbia va rămâne dependentă de importurile de gaze din Rusia, la fel ca Ungaria. Această dependenţă va afecta țara în sectoarele strategice, având în vedere alcoolismul energetic comun. Mol a garantat că nu va închide rafinăria de la Pancevo, menţinând producţia, ceea ce va ajuta NIS să îşi menţină poziţia de lider pe piaţa de carburanţi.

Închiderea rafinăriei de la Pancevo în decembrie a fost temporară, iar aceasta a reluat operarea, fiind aşteptată să înceapă livrările de carburanţi pe 27 ianuarie, graţie reluării importurilor de petrol prin oleoductul Adria din Croaţia și prin producția internă.

Aproximativ 70-80% din petrolul procesat la rafinărie provine din importuri, acesta fiind vital nu doar pentru sectorul energetic, ci şi pentru cel petrochimic al Serbiei. Jurnaliștii din Ungaria consideră că expansiunea Mol în Serbia reprezintă o oportunitate istorică, având în vedere că NIS deţine staţii de benzină în Serbia, România şi Bosnia, precum şi licenţe de explorare în aceste țări. Ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a fost implicat activ în negocierile dintre Mol şi Gazprom. Acordul în sine nu reprezintă o surpriză, fiind anticipat cu o săptămână înainte de Szijjártó.