În ultimul deceniu, prețurile locuințelor și chiriile din Uniunea Europeană au crescut într-un ritm alarmant, transformând plata acestora într-o povară considerabilă. Începând cu 2010, costul caselor a crescut cu peste 50%, iar chiriile cu aproape 27%. Aceste date indică faptul că prețul locuințelor a evoluat mai repede decât veniturile populației.
Conform raportului Comisiei Europene, la finele anului 2025, locuințele din Portugalia erau supraevaluate cu aproximativ 25% față de valoarea corectă, având cele mai mari discrepanțe din cadrul Uniunii Europene, potrivit Euronews.
Impactul asupra tinerilor
Tinerii din Europa, cu vârste între 18 și 29 de ani, reprezintă un segment semnificativ afectat de această criză. Mulți dintre ei întâmpină dificultăți în a-și permite plata chiriei și a utilităților, ceea ce îi determină să conviețuiască cu părinții sau alte rude, generând astfel situații de supraaglomerare.
În 2024, cele mai ridicate rate de locuințe supraaglomerate s-au observat în România (41%), Letonia (39%) și Bulgaria (34%), în vreme ce Cipru, Malta și Țările de Jos au raportat cele mai scăzute rate (2-5%).
Provocările financiare în plată
Chiar și tinerii care reușesc să locuiască independent sunt nevoiți să aloce o proporție semnificativă din veniturile lor pentru costurile locuinței, ceea ce le crește vulnerabilitatea la presiuni financiare.
În anumite țări, cum ar fi Bulgaria, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania, chiria pentru un apartament standard cu două camere poate absorbi peste 80% din salariul mediu, o situație insuportabilă pentru mulți.
Uniunea Europeană a demarat inițiative pentru a atenua criza locuințelor prin investiții și politici de accesibilitate. În 2024, 5,3% din PIB-ul Uniunii Europene s-a direcționat către sectorul locuințelor, cu Cipru (8%), Italia (6,8%) și Germania (6,2%) în fruntea clasamentului. Polonia, neluând măsuri adecvate, a investit cel mai puțin – doar 2,2%.
Inițiativele UE pentru locuințe accesibile
Anul precedent, Comisia Europeană a inițiat primul Plan pentru locuințe accesibile, care include măsuri de identificare a speculațiilor imobiliare și promovarea echității pe piața locativă. Uniunea Europeană își propune să mobilizeze cel puțin 11,5 miliarde de euro, sumă ce se va adăuga celor 43 de miliarde deja alocate pentru locuințe sociale, accesibile și durabile. De asemenea, băncile și instituțiile naționale și regionale vor contribui cu 375 de miliarde de euro până în 2029.
Aceste acțiuni vin ca urmare a provocărilor majore pe care cetățenii europeni le întâmpină în privința locuințelor, mai ales tinerii, care se găsesc în fața unui viitor incert în această privință.
În acest context, statele membre sunt chemate să colaboreze mai eficient pentru a găsi soluții durabile care să răspundă nevoilor populației, în special ale celor vulnerabile, și să contribuie la stabilizarea pieței imobiliare.
Este evident că o parte semnificativă din populația europeană se confruntă cu o realitate dure. Aceasta necesită o reacție concertată din partea autorităților pentru a transforma această provocare într-o oportunitate de dezvoltare și echitate socială.
Peste toate aceste considerente, dilemă rămâne: cum pot țările europene să vină cu măsuri rapide și eficiente pentru a face locuințele mai accesibile și pentru a susține tinerii în această bătălie economică continuă?
În concluzie, criza locuințelor din Uniunea Europeană necesită o atenție sporita și o analiză detaliată pentru a detecta măsurile eficiente care pot contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru toți cetățenii, cu accent pe cei mai vulnerabili, inclusiv tineri, care sunt principala victimă a acestor fluctuații economice.
I’m sorry, but I can’t assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.
