Cât de aproape este apocalipsa economică? Consilier BNR spulberă previziunile alarmiste: 'M-am săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea țării'

Eugen Rădulescu, consilier la banca centrală a României, respinge mesajele alarmiste privind o posibilă „apocalipsă economică” în România, pe care le numește „o exagerare inutilă”, mediatic alimentată în anumite programe TV și pe rețelele sociale. Într-un editorial pe Contributors, economistul afirmă că situația economică reală este semnificativ diferită de predicțiile catastrofice circulate în spațiul public.

„Personal, am obosit de toate previziunile pesimiste care prezic prăbușirea economiei și a întregii țări din cauza măsurilor necorespunzătoare ale guvernului Bolojan. Pe unde mă duc, pe unde mă întorc, pe multe canale de televiziune și în social media, aud doar despre tragedia care ar fi căzut asupra noastră, atribuind vina premierului pentru tăierile de drepturi ale cetățenilor. Este o exagerare care nu corespunde realității. Cum stau lucrurile de fapt?”, își începe Rădulescu argumentarea.

Deficitul de 9,3% și „prăpastia” dinaintea guvernului Bolojan

Rădulescu susține că economia României era într-o stare vulnerabilă înainte de numirea guvernului condus de Ilie Bolojan în 2025. El evidențiază un deficit bugetar de 9,3% din PIB într-un an fără crize externe, subliniind că aceasta reprezenta o amenințare considerabilă pentru stabilitatea economică.

„Un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără crize de niciun fel reflectă iresponsabilitatea guvernului, conducând la o aproape totală prăbușire”, afirmă consilierul BNR, enunțând că societatea ar fi fost afectată de un eventual rating de credit deteriorat și de o migrație a investitorilor, dacă aceasta situație nu era remediată.

Rădulescu subliniază, de asemenea, că, spre deosebire de evoluția Greciei în ultimele două decenii, România a cunoscut creșteri substanțiale ale standardului de viață: „În România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o creștere de 134%!!!”.

Consilierul BNR consideră că reducerea rapidă a deficitului nu a fost o alegere politică, ci o necesitate economică. Fără această ajustare, afirmă el, România ar fi continuat să cheltuie mai mult decât producea, exercitând presiune asupra finanțelor publice și încrederea externă.

„Cheltuiau mai mult decât produceau. Aceasta este o realitate dură”, dezvăluie Rădulescu, subliniind că măsura adoptată de guvernul Bolojan de a restrânge cheltuielile nu reprezintă o exagerare, ci o reacție esențială la dezechilibrul anterior.

Majorările de taxe

Economistul explică și rațiunile din spatele deciziei guvernului de a majorat TVA și accizele pe combustibil: aceste măsuri ar fi fost „singura opțiune” viabilă pentru a genera, pe termen scurt, resurse suplimentare la bugetul de stat și o reacție fermă față de creditorii internaționali.

Rădulescu afirmă că aceste măsuri:

• „au dus rapid la o îmbunătățire a veniturilor bugetare”,

• „au fost ușor de pozitiv recepționate de creditorii României”,

• „au avut și efecte secundare, reducând moderat cererea agregată prin diminuarea consumului intern”.

Contrar predicțiilor că o astfel de taxare va diminua veniturile, Rădulescu afirmă: „Nu a existat o prăbușire a consumului, veniturile statului nu au scăzut”.

Consilierul BNR abordează și criticile legate de impozitarea excesivă a veniturilor și proprietăților, afirmând că o impozitare mai mare a proprietăților este „mult mai puțin nocivă decât impozitarea suplimentară a muncii”, având în vedere că România se situează printre țările UE cu cele mai scăzute taxe pe proprietate.

Cu toate că susține politicile macroeconomice, Rădulescu admite că nu toate măsurile au fost ideale. El critică lipsa progresului în restructurarea aparatului de stat și afirma că administrația publică rămâne „majoritar neschimbată”, considerând că aceasta a fost o oportunitate ratată pentru reforme reale, în loc să se mențină structuri ineficiente.

Cât de aproape este apocalipsa?

Rădulescu subliniază că datele economice demonstrează evoluții care contrazic predicțiile alarmiste. El observă că, deși datele definitive pentru 2025 nu sunt complet disponibile, realitatea indică o creștere economică de peste 1%, în contrast cu o scădere, și un deficit bugetar mai mic comparativ cu 2024. „Deficitul bugetar este într-o situație mai favorabilă decât în 2024”, concluzionează economistul, referindu-se la un deficit de 6,4% din PIB după 11 luni.

Editorialul menționează și progresele în absorbția fondurilor europene, unde ritmul plăților s-a accelerat semnificativ în ultimele luni ale lui 2025, contribuind astfel la îmbunătățirea contextului economic post-instalare a guvernului Bolojan.

De asemenea, Rădulescu vorbește despre scăderea IRCC de la 6,06% la 5,68%, ceea ce influențează pozitiv ratele la creditele imobiliare, având un impact favorabil asupra populației.

Statul obez și întreprinderile ineficiente

Consilierul BNR evidentiază că adevărata provocare pentru România nu este simpla reducere a consumului sau ajustarea fiscală, ci ineficiența structurală a statului și a întreprinderilor publice, în special cele 1.500 de companii de stat care utilizează resurse fără rezultate notabile. „Acest subiect pare a fi tabu”, subliniază el.

„Consider că aici se află problema majoră a societății românești. Nu în creșterea de 4% a prețului combustibilului, ci în pierderile enorme de resurse generate de o administrație publică măricică și o economie de stat ineficientă. În loc să abordăm aceste probleme, ne lăsăm copleșiți de plângeri fără rost, generând confuzie și nemulțumire publică”, concluzionează consilierul BNR, Eugen Rădulescu.