'Referendum decisiv' în 2026 – Viktor Orban pune Ungaria în fața unei alegeri radicale: neutralitate sau aliniere la politicile UE

Premierul Ungariei, Viktor Orban, afirmă că alegerile legislative din 2026 vor reprezenta un „referendum crucial” pentru viitorul țării: menținerea neutralității sau alinierea la politicile Bruxelles-ului în ceea ce privește migrația, identitatea de gen și sprijinul acordat Ucrainei în conflictul cu Rusia. Aceste declarații au fost făcute într-un interviu de final de an acordat televiziunii publice M1, conform agenției MTI, citată de AGERPRES.

Orban: „Voi solicita un mandat pentru a menține Ungaria în afara războiului”

Viktor Orban a anunțat că va cere un nou mandat pentru a asigura că Ungaria rămâne „în afara războiului” și „fără să facă parte din apartenența la alianța militară europeană”. Potrivit lui, votul din 2026 va determina dacă Budapesta se va alătura „coaliției de voință” care sprijină Ucraina sau dacă își va continua politica de neutralitate.

„Voi pleda pentru un mandat care să mențină Ungaria în afara războiului” și de asemenea „de a nu ne alătura alianței militare europene”, a afirmat Orban în interviul său. Alegerile legislative de anul viitor vor clarifica direcția pe care o va urma Ungaria: să se alăture „coaliției de voință” în sprijinul Ucrainei sau să rămână neutră.

El a observat că summit-urile Uniunii Europene seamănă tot mai mult cu „consilii de război”, iar o nouă realitate „prinde contur”, subliniind că oamenii sunt în căutarea unui drum care să asigure un viitor mai sigur. Stabilitatea Ungariei se bazează pe doi piloni fundamentali: un sistem economic centrat pe muncă și o societate axată pe familie, care diferă semnificativ de modelul propus de Bruxelles. „Ungaria se sprijină pe suveranitate, pe politici de familie și pe o economie bazată pe merite, nu pe migrație, ideologii de gen sau subordonare față de Bruxelles”, a rezumat premierul ungur politica sa.

Orban a reiterat că, sub conducerea sa, Ungaria va respinge acordul UE privind migrația și nu va accepta imigrați, indiferent de penalitățile financiare impuse de Bruxelles în cazul refuzului statelor membre de a respecta cotele de migranți din afara Uniunii.

„Un referendum decisiv: Ungaria va continua politica de neutralitate sau se va alinia Bruxelles-ului”

Referindu-se la ascensiunea liderului opoziției ungare, Peter Magyar, Orban a criticat „forțele care încearcă să impună politicile Bruxelles-ului prin semnarea pactului privind migrația, implicarea în conflictele europene și adoptarea normelor de gen”. Astfel, scrutinul din 2026 va fi „un referendum decisiv: Ungaria va continua politica de neutralitate sau se va alinia Bruxelles-ului?”, a subliniat el.

În legătură cu anul 2025, Orban a comentat că acesta va marca un moment de cotitură, cu o diviziune strategică între SUA și Europa. El a afirmat că, în timp ce președintele american Donald Trump a căutat soluții pentru pacea în Ucraina, susținătorii europeni ai acestuia au decis să continue sprijinul pentru război.

„Europa a respins pacea și a ales războiul, ceea ce ne-a forțat pe noi să ne adaptăm (…). Ne-am opus agendei de război a Bruxelles-ului și am suportat consecințele”, referindu-se la fondurile europene blocate pentru Ungaria. În opinia sa, susținătorii europeni ai Ucrainei sunt deja angajați într-o „economia de război”, cu politici axate pe austeritate, creșteri de taxe și un cost al vieții în continuă creștere.

„Întrebarea principală pentru 2026 este dacă Statele Unite vor continua să caute pacea cu Rusia, chiar și fără implicarea Europei”, a preconizat Viktor Orban. „Noi nu dorim să ieșim din alianța occidentală, dar vrem ca aceasta să fie condusă de rațiune”, a adăugat el, în contextul unei eventuale pierderi a puterii în fața opoziției conduse de Peter Magyar.

Peter Magyar, fost aliat al lui Orban, a devenit adversar după o despărțire politică. El a demisionat din partidul Fidesz, condus de Orban, după ce a divorțat de Judit Varga, fost ministru al Justiției și aliată a premierului.

După demisie, Magyar a fondat partidul Tisza, care se autodeclară pro-european și de centru-dreapta, fiind susținut de Bruxelles. Acesta contestă politica suveranistă a premierului ungar. Partidul Tisza a câștigat rapid popularitate, devenind principala formațiune opozantă, iar în alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi. Unele sondaje recente sugerează că Tisza ar putea depăși Fidesz în intențiile de vot.