Reorganizarea Romsilva, prezentată ca reformă, dar contestată dur: o operațiune de imagine. „Vor pleca cu tot cu salariu într-un alt post”

Reforma anunțată la vârful Romsilva este caracterizată de un specialist în domeniu ca o acțiune de marketing politic, fără efecte concrete asupra aparatului de conducere și fără economiile promise. Deși Ministerul Mediului vorbește despre restructurări și reducerea costurilor, disponibilizările sunt greu de realizat din punct de vedere legal, iar mulți dintre cei afectați vor fi reîncadrați pe alte funcții, cu aceleași salarii, avertizează expertul.

Guvernul demarează reorganizarea Romsilva pe hârtie

Reorganizarea Romsilva a intrat într-o nouă fază, după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, a pus în circulație pentru avizare interministerială un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează restructurarea regiei. Documentul preconizează reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 13.

Anterior, ministra anunțase planul de a reduce „considerabil” și numărul funcțiilor de conducere, de la 99 de directori la doar 12, argumentând că menținerea acelorași persoane în conducere a dus la probleme în sistem.

Cu toate acestea, în declarațiile recente, acest obiectiv numeric nu a fost reiterat clar.

În ceea ce privește impactul financiar, Diana Buzoianu a declarat luna trecută că „doar prin reorganizare se pot economisi 11 milioane de lei în acest an”.

Expert: concedierile nu pot fi realizate simplu

Laurențiu Ciornei, președintele Alianței Pentru Pădure (APP), conferențiar universitar dr. inginer și director al Centrului de Biodiversitate al Academiei Române, afirmă că situația juridică face ca astfel de disponibilizări să fie extrem de dificile.

„Ei au un contract de muncă nedeterminat; nu poți modifica un contract de muncă fără un motiv solid, conform Codului Muncii. Trebuie să fii în conformitate cu legea”, adaugă Ciornei.

Acesta subliniază că directorii au fost numiți în urma unor concursuri, iar eliminarea lor fără o justificație adecvată poate conduce la acțiuni în instanță, pe care le pot câștiga.

Ciornei mai avertizează că o aplicare superficială a reformei ar putea genera efecte adverse asupra bugetului.

„Sumele economisite, de exemplu cele 11 milioane, ar putea deveni 20 sau mai mult ca daune, inclusiv despăgubiri morale, ceea ce ar putea depăși radical economiile preconizate de minister”, conchide președintele APP.

Directorii dispar din organigramă, nu din sistem

Potrivit specialistului, chiar dacă funcțiile de conducere sunt eliminate, persoanele care le ocupă nu vor părăsi instituția și nu vor suferi pierderi salariale.

„Chiar dacă eliminăm funcțiile de directori, acești indivizi trebuie redistribuiți în alte posturi, deoarece și-au obținut posturile prin concurs și vor continua să primească aceeași indemnizație”, precizează Laurențiu Ciornei.

El subliniază că, indiferent de modalitatea de acces în funcții, cadrul legal impune precauții pentru a evita riscurile semnificative care ar putea afecta instituția.

„O pseudo-reformă”, fără analiză și fără strategie

În viziunea președintelui APP, reorganizarea Romsilva nu se bazează pe o analiză profundă și nu urmărește o schimbare structurală autentică.

„Această pseudo-reformă nu are fundament costuri/beneficii, nu există o strategie de management clară, iar planificarea este deficitară. Totul s-a realizat pentru a sprijini imaginea publică a ministrului și a partidului său, iar în noua organigramă s-au eliminat funcții de directori. Aceștia vor pleca cu salariile intacte, dar în alte posturi, cu denumiri diferite”, explică Ciornei.

Astfel, nu se conturează o reducere semnificativă a cheltuielilor sau reforma profundă pe care profesioniștii din domeniu o așteaptă.

Dificultățile reale ale pădurilor, lăsate deoparte

Expertul subliniază că, dincolo de restructurările administrative, pădurile României se confruntă cu provocări mult mai grav probleme. Deși tăierile ilegale au scăzut în ultimii ani grație implementării SUMAL și a sistemelor de monitorizare video, alte dificultăți soluționate.

Ciornei indică pădurile din jurul Bucureștiului ca exemplu, unde lipsa intervențiilor silvice a dus la deteriorarea arborilor și la scăderea capacității de regenerare, o situație care se manifestă și în alte regiuni ale țării.

Statul neglijează jumătate din pădurile României

O altă chestiune majoră evidențiată de președintele APP este absenta unei politici coerente pentru pădurile deținute privat. El subliniază că Ministerul Mediului ar trebui să se ocupe de întreaga suprafață a Fondului Forestier Național, nu doar de aproximativ 47% gestionate de Romsilva.

„Ministerul Mediului, prin departamentul de silvicultură, trebuie să se preocupe de toate pădurile României, nu doar de cele 47% din totalul Fondului Forestier Național, având în vedere că mai bine de jumătate din păduri aparțin sectorului privat”, concluzionează acesta.