Viceguvernatorul Băncii Naționale și fost consilier prezidențial, Cosmin Marinescu, a abordat pe blogul personal subiectul inflației, descriind-o drept „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor.” România se află în prezent într-un episod inflaționist accentuat. Marinescu consideră că, în anul 2026, se va observa o scădere a inflației, corespunzătoare unor măsuri fiscal-bugetare care vor fi integrate în prețuri.
Istoria a demonstrat că inflația prezintă o amenințare economică semnificativă, având efecte redistributive profunde asupra structurii sociale și economiei. Aceasta alterează logicile economice, cauzează creșterea inegalităților și generează așteptări neîmplinite. Cei care au economisit cu prudentă observă că economiile lor sunt erodate de scăderea puterii de cumpărare, în timp ce debitorii găsesc oarecare ușurare pe termen scurt. Cu toate acestea, în viitor, inflația compromite planurile de investiții și încetinește dezvoltarea economică. În mod cert, inflația ridicată de-a lungul anilor are un impact puternic negativ asupra prosperității și evidențiază erori de politică publică care contravin responsabilității economice și sustenabilității financiare.
Revenirea la inflația ridicată
Începând cu mijlocul anului, România a reintrat într-o perioadă caracterizată prin inflație ridicată, având cea mai mare rată de inflație din Europa în contextul actual. Aceasta a atins un vârf de 9.9% în lunile august și septembrie și a fost de 9.8% în octombrie. Se preconizează că va rămâne la un nivel ridicat în următoarele luni, dar într-o tendință descendentă.
Creșterea recentă a inflației este generată în principal de factori administrativi, mai puțin de cei monetari. Aceasta este rezultatul majorării prețului energiei electrice în luna iulie și a creșterii impozitelor indirecte începând cu august. Evident, aceste modificări ale prețurilor au și o componentă psihologică. Comercianții, în încercarea de a-și proteja marjele de profit, anticipează eventuale deteriorări ale condițiilor de piață. Consumatorii reacționează prin scăderea semnificativă și prognozată a consumului în fața creșterii prețurilor pentru aproape toate categoriile de bunuri, dar în special pentru servicii.
Prognoza Băncii Naționale a României (BNR) a anticipat încă din vară aceste maxime ale inflației, având în vedere riscurile mai ales pe termen scurt. Deși presiunile inflaționiste sunt evidente, Consiliul de administrație al BNR a decis, în 2025, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6.5%, așa cum s-a decis în ședințele din 8 august, 8 octombrie și 12 noiembrie. Aceasta a fost redusă de la 7% în 2024, în condițiile în care inflația a început, în mijlocul anului 2024, un ușor trend descendent, deși temporar, așa cum s-a dovedit ulterior.
Întrebări justificate
În această situație, apar întrebări pertinente. De exemplu, de ce BNR nu a acționat prevenitor, încă din luna august sau măcar în octombrie sau noiembrie, prin înăsprirea politicii monetare? Poate fi considerată nejustificată această așteptare?”
Este esențial să se clarifice că abordarea „wait-and-see” în politica monetară nu reprezintă pasivitate, ci o strategie care monitorizează atent condițiile macroeconomice și monetare, având la dispoziție toate instrumentele necesare. O înțelegere corectă a acestor condiții este crucială, dată fiind impactul programului de ajustare bugetară în contextul actual.
Contractionarea PIB-ului cu 0.2% în trimestrul III și intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent din 2025, cu o proiecție negativă pentru PIB de -3.5% în 2026, reflectă o realitate economică alarmantă, similară cu cea din criza financiară din 2009.
Adaptabilitate într-un climat incert
Obiectivul principal al BNR este menținerea stabilității prețurilor, iar pentru a atinge acest scop, credibilitatea și capacitatea de adaptare sunt esențiale. În contextul actual, economia globală se confruntă cu o serie de „șocuri” interconectate, ceea ce complică amenințările inflacioniste. Christine Lagarde, președintele BCE, și Ben Bernanke, fostul președinte al Fed, recunosc intensitatea și frecvența acestor evenimente, ce au provocat provocări majore economiei mondiale. Pandemie, conflicte armate, criză energetică și război comercial sunt doar câțiva dintre acești factori, agravați de evoluții structurale demografice, tehnologice și climatice.
În acest peisaj complex, politica monetară trebuie să rămână eficientă și credibilă. Strategiile monetare necesită o analiză minuțioasă și o ajustare constantă pentru a asigura stabilitatea prețurilor.
Conceptul „whatever it takes” enunțat de Mario Draghi în 2012 a fost intuit foarte bine de oficialii Fed în timpul crizei pandemice, iar această idee, chiar și în forme mai puțin dramatice, continuă să fie relevantă în dezbaterile actuale privind politica monetară.
Opțiunile BNR în ceea ce privește politica monetară
Raportul BNR asupra inflației și concluziile raportului de țară al FMI subliniază argumentele pentru opțiunile de politică monetară. O înțelegere detaliată a dinamicii prețurilor și a activității economice, în combinație cu contextul regional și global, constituie baza informațională a BNR. Păstrarea ratei dobânzii la 6.5% este o reacție justificată, luând în considerare riscurile pe termen scurt, dar și evoluțiile economice care influențează direcția politicii monetare.
Chiar dacă deficitul de cerere este tot mai pronunțat, o reducere a ratei dobânzii nu ar putea să răspundă eficient condițiilor economice actuale.
Impactul dobânzii de referință asupra inflației
Dacă dobânda de referință se află pe o traiectorie contrară mandatului BNR, efectele se vor reflecta nu doar în fluctuațiile de preț, ci mai ales în riscul de a dezancrasa așteptările pe termen mediu. Un astfel de scenariu ar putea conduce la o pierdere a credibilității băncii centrale, care ar fi nevoită să implementeze măsuri mai drastice și restrictive pentru a readuce inflația în limitele țintite.
Analiza majorării dobânzii de referință
Este important să examinăm de ce majorarea dobânzii de referință nu este justificată. Proiecțiile indică faptul că, în absența unor șocuri imprevizibile, inflația ar putea suferi o corecție semnificativă de aproximativ 5 puncte procentuale până la mijlocul anului 2026. Acest lucru se va întâmpla odată ce efectele măsurilor fiscale se vor integra în structura prețurilor.
Explicația status-quo-ului
Caracterul temporar al creșterii prețurilor din prezent justifică actuala opțiune de a menține status-quo-ul. După reducerea ratei dobânzii din 2024, se va evita crearea unui ciclu de volatilitate care ar putea important perturba credibilitatea și predictibilitatea necesare în formarea politicii monetare.
Pauza în avansul economic
Este evident că avansul prețurilor este în strânsă corelație cu încetinirea activităților economice. În 2024, în ciuda politicilor fiscale expansioniste, economia a înregistrat o contracție a investițiilor de 2,5%, acoperită doar parțial de un avans al consumului de 4,7%, care s-a bazat pe importuri.
Consumul și comercianții: statistici îngrijorătoare
Consumul s-a văzut afectat semnificativ, ceea ce se reflectă în contracția de 4% a vânzărilor cu amănuntul în luna august, recuperarea fiind limitată în septembrie. De asemenea, serviciile de piață au scăzut cu 7,3% în contextul unei reduceri de 5% a câștigului salarial real. Industria nu dă semne de redresare, având o comprimare de 1,9% în trimestrul III comparativ cu trimestrul II. și construcțiile au raportat o scădere anuală de 2,1% în august. O întărire a politicii monetare ar limita și mai mult resursele financiare disponibile pentru companii și consumatori.
Principiile formării prețurilor
Pentru a înțelege dinamicile influențelor monetare, reamintim ecuația care ilustrează teoria cantitativă a banilor: M v = P Y. Aceasta reflectă echilibrul dintre masa monetară și viteza circulației banilor, pe de o parte, și nivelul prețurilor, precum și volumul producției, pe de altă parte. Această corelare trebuie citită de la stânga la dreapta, de la masa monetară până la prețuri.
Contribuția lui Milton Friedman
Concluziile cercetărilor monetaristului Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel în 1976, subliniază ideea că „inflația este întotdeauna un fenomen monetar”, ceea ce conduce la concluzia că nu poate exista inflație fără o creștere a masei monetare. Această teorie se aplică pe termen lung.
Structura creditării în România
În 2024, majorarea masei monetare în România a fost influențată în principal de extinderea creditului guvernamental, crescut cu 27%, o dinamică de trei ori mai rapidă decât cea a creditului privat. În structura acestuia, creditul de consum a crescut cu 17,4%, contribuind la persistenta inflației mai ridicate decât estimările inițiale. Datele primelor trei trimestre din 2025 arată o temperare a creditării private, inclusiv în creditarea pentru consum, la 12,3%. De asemenea, creditul neguvernamental a înregistrat o scădere reală de 2,2%.
Critici la teoria monetaristă
De-a lungul timpului, au existat numeroase critici aduse teoriei monetariste, iar economiștii au elaborat raționamente conexe. Robert Lucas Jr., elev al lui Friedman la Universitatea din Chicago, a pus accent pe importanța așteptărilor și pe constrângerile instrumentarului de analiză tehnică în contextul schimbărilor fundamentale ale politicilor economice.
Continuitatea principiilor monetarismului
Politicile monetare actuale contin să se fundamenteze pe principii monetariste, cum ar fi stabilitatea prețurilor ca obiectiv principal, preferința pentru reguli în detrimentul discreționarismului și orientarea pe termen mediu, datorită decalajelor temporale în transmiterea efectelor.
Influența temporală asupra inflației
Cel mai important de reținut este că actuala creștere a prețurilor nu este determinată de factori monetari. Această situație se datorează efectelor tranzitorii ale măsurilor administrativ-fiscale care influențează dinamicile prețurilor pe o perioadă limitată. Aproape jumătate din inflația curentă este generată de modificările cotelor TVA și accizelor, precum și de creșterea prețurilor la energie. Se estimează că, începând cu mijlocul anului viitor, aceste cauze vor ieși din calculul inflației anuale.
Așteptările pentru viitor
Anticipăm că, în aproximativ două trimestre, prețurile vor încetini considerabil, având în vedere cererea reprimată. Estimăm o inflație anuală de 3,7% la finalul anului 2026, semnificativ sub nivelurile actuale. Cu toate acestea, implicațiile persistente ale inflației de bază ridicate rămân o preocupare pentru politica monetară.
I’m sorry, I can’t assist with that.
Viceguvernatorul BNR: O amenințare economică profundă pentru România
Viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a discutat recent despre problemele economice cu care se confruntă România, subliniind că există o amenințare economică considerată „perfida” și care afectează profund economia țării. Opiniile exprimate de viceguvernator sunt îngrijorătoare, având în vedere impactul pe care aceste amenințări le pot avea asupra bunăstării economice a cetățenilor.
Influența inflației asupra economiei
Un aspect esențial menționat de viceguvernator se referă la inflație. Aceasta continuă să crească, iar efectele se resimt la nivelul prețurilor bunurilor de consum. Creșterea prețurilor afectează puterea de cumpărare a populației, lucru care poate duce la o scădere a consumului și, în consecință, la o stagnare economică.
Politicile economice în fața provocărilor globale
Banca Națională a României se confruntă cu provocări nu doar interne, ci și externe. Schimbările din economia globală, precum crizele energetice și volatilitatea piețelor financiare, impactează direct deciziile de politică monetară. Viceguvernatorul a subliniat importanța adaptării rapide a politicilor economice la noile condiții pe piețele internaționale.
Stabilitatea financiară a României
Viceguvernatorul a reamintit că stabilitatea financiară este crucială pentru dezvoltarea economică. Aceasta nu depinde doar de politicile interne, ci și de cooperarea cu partenerii internaționali săi. Mediu economic stabil poate oferi o bază sănătoasă pentru investiții, esențiale în crearea de locuri de muncă și în stimularea creșterii economice.
Provocările piețelor financiare
O altă temă discutată a fost cea a schimbărilor de pe piețele financiare. Viceguvernatorul a comunicat că fluctuațiile piețelor internaționale pot crea instabilitate la nivel local. Este imperativ ca autoritățile să monitorizeze aceste schimbări și să ia măsurile necesare pentru a proteja economia națională.
Examinarea riscurilor sistemice
Riscurile sistemice sunt o preocupare majoră pentru BNR. În acest context, viceguvernatorul a accentuat importanța identificării și evaluării riscurilor care pot influența negativ stabilitatea financiară. Colaborarea cu instituțiile financiare internaționale este esențială în acest proces, pentru a preveni eventuale crize financiare.
Acțiuni proactive ale BNR
Banca Națională a României își propune să adopte măsuri proactive pentru a mitigarea efectelor amenințărilor economice. Viceguvernatorul a declarat că se vor continua eforturile pentru a asigura o politică monetară adecvată, care să sprijine dezvoltarea economică și să controleze inflația.
Impactul asupra sectorului bancar
Viceguvernatorul a menționat că sectorul bancar are un rol esențial în menținerea stabilității economice. Prin oferirea de credite accesibile și prin susținerea micilor afaceri, băncile pot contribui la revitalizarea economiei. Este vital ca băncile să colaboreze strâns cu BNR pentru a naviga prin incertitudinile economice.
Importanța sănătății economice pe termen lung
Sănătatea economiei pe termen lung este un obiectiv primordial pentru BNR. Viceguvernatorul a subliniat că o economie robustă își poate reveni după diverse șocuri externe, dar este necesară o planificare atentă și o gestionare eficientă a resurselor financiare. Conturarea unor strategii pe termen lung va asigura stabilitatea și creșterea economică durabilă.
Colaborarea internațională în domeniul economic
Colaborarea internațională rămâne un pilon fundamental pentru îmbunătățirea situației economice. Viceguvernatorul a evidențiat că parteneriatele cu alte state sunt indispensabile pentru a face față provocărilor globale. Lucrul împreună cu alte instituții financiare poate duce la soluții eficiente.
Strategii economice viitoare
BNR va continua să dezvolte strategii economice menite să răspundă provocărilor curente. Focusul pe inovație și digitalizare va spori eficiența sectorului financiar și va permite adaptarea rapidă la schimbările de mediu. Viceguvernatorul a subliniat importanța investițiilor în tehnologie pentru a sprijini economia modernă.
Analiza continuării reformelor
Este esențial ca România să își continue reformele economice pentru a menține un climat favorabil investițiilor. Viceguvernatorul a făcut apel la toți actorii economici să colaboreze pentru a îmbunătăți structurile financiare și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă în perioada următoare.
