Judecătorii CCR contestă decizia privind pensiile de serviciu
Patru judecători ai Curții Constituționale – Asztalos Csaba, Dacian Cosmin Dragoș, Laura-Iliana Scântei și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu – resping decizia prin care Curtea a declarat neconstituțională legea referitoare la modificarea pensiilor de serviciu.
Punctul de vedere al judecătorilor
În opinia lor separată, aceștia afirmă că obiecția de neconstituționalitate ar fi trebuit să fie respinsă și legea să fie menținută, deoarece Guvernul și Parlamentul și-au îndeplinit corespunzător obligațiile legale în legătură cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ei subliniază că soluția majoritară transformă un aviz consultativ într-un instrument de blocaj, conferind CSM un drept de veto asupra procesului legislativ.
Critica motivele deciziei curente
Judecătorii subliniază că motivul pentru care Curtea a admis obiecția a fost presupusa încălcare a articolelor 133 și 134 din Constituție, referitoare la avizul CSM. În contrast, celelalte critici – legate de angajarea răspunderii Guvernului, stabilitatea legislativă și discriminarea dintre regimurile de pensii – au fost considerate neîntemeiate de aceeași Curte. Ei precizează că opinia separată se concentrează exclusiv pe acest aspect și, potrivit jurisprudenței anterioare a CCR, „legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) în raport cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție”, având în vedere că obligația esențială a Executivului este de a solicita avizul, fără a fi necesar un răspuns concret.
Conduita instituțiilor implicate
Principiul central al argumentației vizează evaluarea conduitei instituțiilor implicate. Judecătorii afirmă că Guvernul a acționat corect, în timp ce CSM nu a respectat atribuțiile sale. Majoritatea Curții a sancționat greșelile CSM nu prin raportare directă la acesta, ci prin anularea actului legislativ al Parlamentului, considerând că aceasta reprezintă o deviere semnificativă de la rolul instanței constituționale.
Analiza traseului legislativ
Opinia separată oferă o detaliere exhaustivă a procesului legislativ. Judecătorii indică faptul că Guvernul a demarat consultări în perioada iunie-august 2025, a înaintat propunerile de modificare către CSM, ÎCCJ, Parchetul General și asociațiile profesionale, organizând întâlniri de lucru, inclusiv cu Președintele României, și a respectat procedura de transparență decizională. Aceștia remarcă: „Legea criticată a respectat toate cerințele constituționale în ce privește avizul.”
Responsabilitatea CSM
Pe baza acestor fapte, judecătorii concluzionează că Guvernul a solicitat formal avizul CSM, însoțit de proiectul de lege, subliniind că se cere aviz „conform atribuțiilor specifice”. În pofida convocării adunărilor generale și a protestelor publice, CSM nu a emis niciun aviz oficial în termenul legal stabilit. În opinia lor, singura obligație clară, aceea de a solicita avizul, a fost respectată de inițiator. Aceștia afirmă: „Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de a solicita avizul CSM, iar CSM nu și-a îndeplinit datoria de a emite avizul.”
Discursul despre avizul CSM
Judecătorii contestă ideea conform căreia lipsa avizului CSM asupra formei finale afectează direct constituționalitatea legii. Ei subliniază că avizul CSM este o cerință de rang legal, nu constituțional, și este limitat la actele ce se referă direct la organizarea și funcționarea sistemului judiciar, fără a conferi CSM un rol de co-legiuitor. Ei afirmă: „Parlamentul și Guvernul au dreptul de a institui, modifica și abroga norme juridice, în timp ce instanțele judecătorești și Ministerul Public au misiunea de a realiza justiția.”
Interpretarea termenului de 30 de zile
O parte semnificativă din opinia separată se concentrează pe interpretarea termenului de 30 de zile prevăzut în Legea nr. 305/2022 pentru emiterea avizului CSM. Judecătorii argumentează că depășirea termenului „nu afectează valabilitatea actului”, ceea ce sugerează că termenul nu a fost conceput ca o condiție de validitate a legii, ci ca o obligație de celeritate pentru CSM. În contradicție cu majoritatea, ei subliniază că Guvernul nu trebuie să aștepte întregul termen de 30 de zile în cadrul procedurii de angajare a răspunderii.
Aspecte legate de activitatea CSM
Judecătorii critică însă utilizarea termenului de 30 de zile de către CSM ca fiind „cu scop dilatoriu.” Aceștia consideră că refuzul sau pasivitatea CSM nu ar trebui recompensate cu puterea de a invalida voința Parlamentului. Aceștia avertizează că ar accepta astfel ca neacordarea unui aviz de către CSM să devină un instrument de blocaj asupra procesului legislativ.
Acuzația împotriva majorității CCR
La finalul argumentației lor, judecătorii scot în evidență implicațiile politice și instituționale ale poziției majoritare, afirmând că aceasta „denaturează rolul Consiliului Superior al Magistraturii” și riscă să transforme CSM dintr-un garant al independenței justiției într-un actor cu putere decizională în procesul legislativ, extinzându-și astfel atribuțiile dincolo de cele stabilite prin Constituție.
CSM: Rol consultativ și limitele autorității
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) are un rol consultativ, cu un caracter tehnic și profesional, având scopul de a îmbunătăți calitatea legii, nu de a decide asupra oportunității acesteia. Judecătorii subliniază că „avizatorul nu decide și nici nu poate împiedica autoritățile decidente, indiferent de soluțiile legislative pe care acestea doresc să le promoveze”, evidențiind că orice altă interpretare contravine principiului separației puterilor și restrânge competența de legiferare a Parlamentului.
Divergențe în interiorul Curții Constituționale
Opinia publică și actorii politici percep opinia separată a celor patru judecători ca o separare clară în cadrul Curții Constituționale. Această diviziune există între majoritatea care interpretează rolul CSM într-un mod extins, considerând lipsa avizului un motiv suficient pentru anularea întregii legi, și minoritatea, condusă de președinta CCR, care se bazează pe jurisprudența anterioară și pe principiul separației puterilor. Aceștia susțin că un aviz consultativ nu poate deveni un instrument de blocaj instituțional.
Argumentele minorității în favoarea continuității legii
În cadrul dezbaterilor, cei patru judecători susțin că legea privind pensiile de serviciu ar fi trebuit să rămână în vigoare. Ei argumentează că erorile, nemulțumirile sau opoziția CSM ar fi trebuit comunicate printr-un aviz bine fundamentat, nu prin tăcere strategică. Prin acest raționament, aceștia își asumă responsabilitatea, sugerând că Guvernul nu ar trebui să fie singurul responsabil în această chestiune.
Contestația legitimității soluției de anulare
Judecătorii din minoritate contestă legitimitatea deciziei de a anula o lege întreagă pe baza unei consultări incomplete. În acest context, ei subliniază faptul că inițiatorul a solicitat avizul, dar avizatorul a ales să nu finalizeze procesul. Aceasta generează întrebări privind echilibrul de putere și funcționarea instituțiilor din România.
Implicările asupra procesului legislativ
Decizia judecătorilor reflectă o problemă mai amplă privind interacțiunea dintre diferitele ramuri ale guvernării. Prin sublinierea importanței avizului în procesul legislativ, curtea face apel la necesitatea ca toate instituțiile să colaboreze eficient, ceea ce este esențial pentru funcționarea corectă a democrației.
Efectele asupra prestației legislative
O astfel de situație ridică nelămuriri cu privire la modul în care autoritățile legislative sunt capabile să își îndeplinească atribuțiile fără interferențe externe. Din perspectiva judecătorilor, un blocaj instituit de un aviz consultativ poate crea obstacole în procesul de implementare a legilor, ceea ce poate prejudicia cetățenii.
Rolul CSM într-un sistem democratic
Într-un sistem democratic, rolul CSM este crucial, dar trebuie să fie exercitat cu precauție pentru a nu depăși atribuțiile sale. Instituția ar trebui să se limiteze la funcția sa consultativă, asigurându-se că își exprimă opiniile într-un mod care să nu blocheze procesul legislativ. Aceasta ajută la menținerea unui echilibru între diferitele ramuri ale guvernării.
Reacții din partea opiniei publice și politicienilor
Reacțiile din partea societății civile și a politicienilor au fost diverse, semnalând o intensificare a polemicilor pe subiect. Unii susțin că este necesară o reformă a CSM pentru a preveni situații similare în viitor, în timp ce alții apără independența instituțională a acesteia, considerând că presiunea politică nu ar trebui să influențeze deciziile justiției.
Aspecte legate de implementarea reformelor
În lumina acestei dezbateri, implementarea reformelor legate de sistemul judiciar devine din ce în ce mai urgentă. Nevoia de claritate în ceea ce privește atribuțiile CSM și relația sa cu celelalte autorități devine o prioritate pentru a asigura un sistem de justiție funcțional și echitabil.
Consecințele pe termen lung
Consecințele acestor decizii ar putea avea un impact semnificativ asupra încrederii publicului în instituții. Este esențial ca judecătorii să acționeze în conformitate cu normele legale stabilite, pentru a menține integritatea sistemului judiciar. Prin urmare, evaluarea și revizuirea rolului CSM ar putea reprezenta un pas necesar în procesul de întărire a democrației.
Perspectivele de viitor în contextul legislativ
În concluzie, provocările întâmpinate de CSM evidențiază necesitatea unei colaborări mai eficiente între diferitele instituții ale statului. Este imperativ ca reforma legislativă să se desfășoare într-un climat de stabilitate și transparență, pentru a asigura că toate părțile implicate își pot îndeplini responsabilitățile în mod corespunzător.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
