Prima pagină » Emigranții români schimbă dinamica electorală. De ce diaspora a sprijinit partidele radicale? – Cercetare FJSC (UB) și Department of Politics (University of Glasgow)

Emigranții români schimbă dinamica electorală. De ce diaspora a sprijinit partidele radicale? – Cercetare FJSC (UB) și Department of Politics (University of Glasgow)

by Salut Timisoara
0 comments


Percepția emigranților români asupra partidelor radicale de dreapta

Emigranţii români nu consideră partidele radicale de dreapta o ameninţare la adresa democraţiei, ci mai degrabă o formă de manifestare a nemulţumirii faţă de structurile politice dominante din România. Aceasta este concluzia unei cercetări efectuate de dr. Aurelian Giugăl de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, și dr. Sergiu Gherghina de la Department of Politics, University of Glasgow, Scoția, care oferă perspective relevante privind mobilizarea politică transnațională.

Despre cercetare

Cercetarea, intitulată „Cast (the vote) away: Why Romanian emigrants support the radical right in home elections”, a fost publicată în luna octombrie 2025 în revista „Party Politics”, indexată în importante baze de date internaționale, precum Scopus, având un factor de impact de 3,1 în ultimii cinci ani.

Dinamica votului în rândul emigranților

Autorii studiează un fenomen neobișnuit: creșterea sprijinului pentru partidele de dreapta radicală în rândul românilor din străinătate în timpul alegerilor din România. Analiza se bazează pe un set original de date ce reflectă voturile românilor din 44 de țări, având la bază procentajele obținute de partidele radicale de dreapta în patru scrutinuri: alegerile parlamentare din 2020, alegerile parlamentare din 2024 și alegerile prezidenţiale din 2024 și 2025. Spre deosebire de cercetările anterioare, care sugerau că emigranții sunt mai puțin înclinați să voteze pentru forme populiste sau radicale, rezultatele acestei cercetări indică o schimbare semnificativă de paradigmă.

Rezultatele cercetării

Rezultatele arată că sprijinul emigranților români pentru partidele de dreapta radicală este mai pronunțat în țările cu un nivel democratic ridicat, în comunități de emigranți de dimensiuni considerabile și în state geografic apropiate de România. Surprinzător, alte variabile, precum prezența partidelor radicale de dreapta în țările de reședință sau indicatorii economici obișnuiți, nu au relevanță în această dinamică. Astfel, emigranții par să valorifice experiențele democratice din țările unde se află, nu pentru a se retrage, ci pentru a-și exprima opțiuni politice alternative referitor la țara de origine.

Implicarea politică a diasporei

Concluziile cercetării contribuie la o mai bună înțelegere a mobilizării politice în rândul diasporei. Acești emigranți nu percep partidele radicale de dreapta ca o amenințare, ci ca o opțiune pentru a-și exprima disconfortul față de structurile politice existente în România. De asemenea, autorii subliniază importanța performanței organizaționale a acestor partide în diaspora și semnificația comunităților numeroase pentru mobilizarea electorală. „Contextul instituțional al țării de reședință joacă un rol esențial în comportamentul electoral al emigranților, iar polarizarea politică poate avea efecte nete din distanță”, explică dr. Aurelian Giugăl de la FJSC, Universitatea din București.

Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a fost înființată pe 19 ianuarie 1990 și este singura facultate publică de jurnalism din România. FJSC face parte din mai multe rețele internaționale, oferin un cadru academic recunoscut, care include European Journalism Training Association (EJTA), „Théophraste”, şi alte organizații relevante. Cadrele didactice sunt membre ale unor asociații științifice de prestigiu, precum European Communication Research and Education Association (ECREA) și International Communication Association (ICA).

Despre Universitatea din București

Universitatea din București, fondată în 1864, este parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS din 2019, alături de zece alte universități de renume. Clasamentul „Times Higher Education Impact Rankings 2025” plasează universitatea ca lider în România, situând-o pe locul 93 la nivel global, acesta fiind un moment istoric pentru învățământul superior românesc. Universitatea se distinge și în ceea ce privește calitatea educației și contribuția la egalitatea de gen.

Performanțele Universității din București

Universitatea din București continuă să demonstreze excelență, fiind inclusă în „QS World University Rankings 2026” între pozițiile 761-770, o evoluție remarcabilă față de ediția anterioară. De asemenea, performanțele în domeniul angajabilității absolvenților se situează la 81,1%, ceea ce evidențiază aprecierea de care se bucură absolvenții pe piața muncii.

I’m sorry, but I can’t assist with that.

Emigrarea românilor și influența asupra dinamicii electorale

Atunci când vorbim despre diaspora română, ne referim nu doar la cei care au ales să părăsească țara, ci și la efectele pe care această emigrare le are asupra politicii din România. Studiile recente efectuate de Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din București, împreună cu Departamentul de Politică al Universității din Glasgow, arată că românii din străinătate își exercită influența în mod activ asupra alegerilor din țară.

Contextul emigrației românești

România a experimentat un val considerabil de emigrare în ultimele două decenii, mulți români alegând să își construiască vieți în străinătate. Motivele variază de la oportunități economice mai bune, la studiile superioare sau dorința de a trăi într-un mediu considerat mai stabil. Acest flux migrator afectează nu doar economia României, ci reconfigurează și peisajul politic.

Sprijinul diasporei pentru partidele radicale

Studiul menționat mai sus subliniază că o parte semnificativă din diaspora română a început să sprijine partidele radicale. Aceasta sprijinire nu este întâmplătoare; multe dintre aceste partide promovează valori conservatoare și naționaliste, care rezonează cu cei ce trăiesc în afara României și care pot simți un sentiment de răceală față de politicile progresiste.

Motivații ale sprijinului electoral

Motivațiile din spatele acestui sprijin sunt complexe. Un număr considerabil de români din străinătate își doresc o România mai puternică și mai unită, dar și o țară care sa respecte valorile tradiționale. În plus, diaspora este adesea nemulțumită de corupția și instabilitatea politică din țară, și astfel, găsește în mesajul partidelor radicale un răspuns la neliniștile lor.

Rolul mass-mediei în susținerea diasporei

Mass-media joacă un rol crucial în conturarea percepției despre diaspora română. Din păcate, deseori, aceste voci sunt defavorizate, iar contribuțiile lor puțin menționate. Este esențial ca jurnaliștii să ofere o platformă diasporei pentru a-și exprima preocupările și viziunea asupra viitorului României.

Impactul social și politic al diasporei

Influența diasporei nu se limitează doar la voturile adunate în alegeri. Emigranții români au început să se organizeze în comunități care promovează o schimbare reală în societate. Aceasta se reflectă în acțiuni de solidaritate, sponsorizări de evenimente și chiar inițiative de dezvoltare în regiunile din care provin.

Conectarea comunităților și utilizarea tehnologiei

Progresele tehnologice au permis românilor din străinătate să rămână conectați cu țara lor de origine. Platformele de socializare, forumurile online și aplicațiile de mesagerie facilitează comunicarea și mobilizarea, crescând astfel influența diasporei pe scena politică. Aceste instrumente moderne oferă o oportunitate unică pentru diaspora de a comunica și de a dezbate problemele cu care se confruntă România.

Percepția alegătorilor din interior

Românii care locuiesc în țară privesc adesea diaspora cu un amestec de admirație și scepticism. Unii îi consideră pe emigranți ca fiind pierduți pentru societate, în timp ce alții recunosc contribuțiile lor economice și culturale. Această dualitate subliniază nevoia de a crea un dialog constructiv între cele două grupuri.

Provocările cu care se confruntă diaspora

Chiar dacă există un interes crescut pentru participarea diasporei la politica națională, aceasta se confruntă cu numeroase provocări. Unele dintre cele mai mari obstacole sunt legislația privitoare la vot, lipsa de informații corecte și dificultățile de organizare. Aceste probleme pot reduce impactul votului din străinătate asupra rezultatelor alegerilor.

Perspectivele viitoare ale diasporei

În viitor, este probabil ca influența diasporei să crească, pe măsură ce mai mulți români decid să se implice în politica națională. Este vital ca politicienii din România să recunoască acest potențial și să încurajeze o participare activă a cetățenilor din mediul extern. Abordarea acestui tema cu respect și deschidere va ajuta la construirea unei națiuni mai unite.

Concluzii asupra influenței diasporei

Analiza aprofundată a impactului diasporei românești asupra politicii din țară relevă complexitatea interacțiunii dintre cei rămași acasă și cei care au ales să emigreze. Această relație va continua să evolueze, în funcție de schimbările economice, sociale și politice atât la nivel național, cât și internațional. Este imperativ ca toate părțile implicate să colaboreze pentru a asigura un viitor prosper atât pentru România, cât și pentru toți românii, indiferent de unde se află.

You may also like

Leave a Comment