Grupul NCH Capital, un actor activ pe piața achizițiilor de fabrici în România, între anii 1997 și 2000, își propune demolarea clădirilor industriale vechi din cartierul Colentina (București), unde a operat o fabrică de perii colectoare pentru motoare electrice, pentru a dezvolta un nou complex rezidențial.
Documentele examinate de Profit.ro indică faptul că, în acest proiect, s-a asociat și service-ul Auto Zetec Car, care deține terenul învecinat.
Plan pentru un nou ansamblu rezidențial
NCH și Auto Zetec Car au inițiat un proces de urbanizare a proprietății situate pe strada Maliuc, solicitând desființarea construcțiilor existente și propunând înlocuirea acestora cu un ansamblu rezidențial format din imobile de 4 și 5 etaje.
Aceasta este a doua încercare a NCH de a urbaniza terenul, compania având un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) similar în 2012.
Paralel, grupul american s-a străduit timp de mai mulți ani să vândă proprietatea, cu un preț recent solicitat de 900.000 de euro, conform datelor furnizate de Profit.ro.
Reprezentanții NCH, contactați pentru informații suplimentare, nu au oferit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Colentina, un nou pol imobiliar
Zona în care este amplasat terenul trece printr-un proces de reconversie urbană accelerată, transformând platformele industriale vechi în proiecte rezidențiale.
-
Familia Hanifi, proprietara parcului en-gros Smart Expo Flora (Voluntari), construiește un ansamblu de 700 de apartamente pe terenul fostului Centru de Exploatare a Lemnului de pe Șoseaua Andronache.
-
Pe locul fostei Întreprinderi de Utilaj Greu pentru Construcții (IUGC), se pregătește un complex cu peste 1.500 de locuințe, coordonat de investitori conduși de Ramon Tsur.
-
Eurocooling, companie cu activități logistice în zonă, evaluează potențialul imobiliar al terenului său, având ca obiectiv construirea a peste 1.300 de apartamente.
În apropiere, Kaufland și Hornbach au deschis puncte de lucru pe terenul fostei fabrici Helitube, cumpărat anterior de la o firmă a SIF Banat-Crișana. Zona are și programul comercial și rezidențial consolidat de Carrefour Colentina și Dedeman.
Cine este NCH Capital
Grupul de investitori americano-israelieni NCH a fost înființat în 1993 de George Rohr și Moris Tabacinic, iar activitățile din România sunt coordonate din 1994 de Siminel Andrei.
Compania operează în principal prin intermediul vehiculului Broadhurst Investment și deține active variate, inclusiv spațiile comerciale Romarta și Metex, Romlux Târgoviște (producător de becuri) și Libra Internet Bank.
De-a lungul timpului, NCH a efectuat 27 de exituri semnificative și peste 870 de tranzacții mai mici, fiecare depășind 50.000 de euro. Printre cele mai importante vânzări se numără:
-
rețeaua Winmarkt, vândută cu 183 milioane euro (2008);
-
terenul UMEB, unde se află AFI Cotroceni, vândut pentru 101,8 milioane euro;
-
terenul Electroaparataj, cca 60 milioane euro;
-
terenurile Tricodava și Electrotehnica, vândute pentru 42 milioane euro și respectiv 30 milioane euro;
-
terenul Anticorosiv, locul unde s-a construit al doilea magazin IKEA, vândut pentru aproximativ 19 milioane euro.
Piața rezidențială se rărește
În ciuda noilor proiecte imobiliare, piața rezidențială din România a înregistrat o scădere a vânzărilor în prima parte a anului 2025.
Analiza realizată de SVN România, bazată pe datele ANCPI, arată că au fost vândute 74.500 de locuințe, ceea ce reprezintă o scădere de 3,4% față de aceeași perioadă a anului anterior.
În București și Ilfov, au fost înregistrate 25.700 de tranzacții, cu 7,9% mai puțin decât în anul trecut. Această scădere este atribuită reducerii stocului de locuințe noi disponibile în Capitală, în timp ce Ilfov a observat o creștere de 5% în vânzări, stimulată de dezvoltarea rapidă a noilor ansambluri din jurul Bucureștiului.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
Introducere în subiect
În ultimele luni, scena urbană din România a fost afectată semnificativ de proiecte de demolare, printre care se numără clădirile industriale vechi. Aceste inițiative vizează transformarea zonelor fost industrializate în complexe rezidențiale moderne. Astfel, se urmărește nu doar esteticizarea orașelor, ci și revitalizarea economică a comunităților locale.
Contextul demolărilor
România traversează o perioadă de transformare urbană accelerată. Cu toate acestea, multe dintre clădirile care simbolizau gloria industrială au ajuns acum în ruine. Diverse autorități locale și investitori privați își îndreaptă atenția către aceste structuri, dorind să le desființeze pentru a face loc unor spații locative mai moderne și funcționale. Deciziile de demolare sunt adesea controversate, generând atât sprijin, cât și opoziție din partea comunității.
Bunele intenții și provocările întâmpinate
Planificarea demolărilor este un proces complex, care implică autorizații, studii de fezabilitate și consultări cu comunitatea. Se urmărește asigurarea unui echilibru între necesitățile de dezvoltare urbană și păstrarea patrimoniului istoric. Unele dintre clădirile vizate au o semnificație culturală și istorică considerabilă, iar distrugerea acestora stârnește adesea reacții negative din partea locuitorilor și istoricilor.
Proiecte de dezvoltare
Pe lângă demolări, înlocuirea halelor cu noi complexe rezidențiale sau comerciale presupune investiții considerabile. De exemplu, în București, investitorii fac planuri pentru construirea de apartamente de lux și facilități moderne, care să atragă atât tinerii profesioniști, cât și familiile. Aceste dezvoltări sunt adesea promițătoare, dar și controversate, în contextul creșterii prețurilor locuințelor și al riscului de gentrificare.
Implicarea comunității
Implicarea comunității joacă un rol crucial în procesul de demolare și dezvoltare. Organizațiile locale de cetățeni, împreună cu diferite grupuri civice, continuă să susțină importanța consultărilor publice înainte de luarea unor decizii definitive. Acest dialog comunitar este esențial pentru a minimiza impactul negativ asupra locuitorilor aflați în vecinătatea clădirilor vizate.
Aspecte legale și reglementări
Demolarea clădirilor vechi este reglementată de legi care trebuie respectate. Autoritățile locale sunt responsabile pentru monitorizarea și implementarea acestor reglementări. În unele cazuri, lipsa unor studii adecvate de impact asupra mediului sau a analizelor de structură poate întârzia procesul de demolare, iar unii investitori se află într-o continuă așteptare pentru obținerea aprobărilor.
Exemple de succes
Deși unele proiecte de demolare și reconstrucție au fost controversate, există exemple de succes care demonstrează beneficiile transformării urbane. Multe foste zone industriale s-au transformat în ansambluri rezidențiale atractive. Aceste noi locuințe nu doar că oferă confort modern, dar și contribuie la revitalizarea economică a zonelor afectate, generând noi locuri de muncă și atrăgând investiții.
Impactul asupra mediului
Impactul ecologic al demolărilor este un alt aspect important de considerat. Proiectele de demolare pot avea efecte negative asupra mediului, precum generarea de deșeuri și poluarea. Este esențial ca investitorii să adopte practici sustenabile în timpul procesului de demolare, inclusiv reciclarea materialelor și utilizarea tehnologiilor ecologice.
Perspective asupra viitorului urban
Privind înainte, viitorul urban al României va fi marcat de aceste transformări profunde. Menținerea unui dialog constructiv între autorități, investitori și comunități va fi vitală. Implementarea unor soluții inovatoare și durabile poate asigura o dezvoltare urbană echilibrată, care să răspundă nevoilor actuale fără a compromite patrimoniul cultural al țării.
Concluzie
Demolarea halelor industriale vechi este un proces complex ce implică multiple dimensiuni. Este esențial ca toate părțile interesate să colaboreze eficient pentru a asigura o dezvoltare urbană benefică și responsabilă.
