Declinul inflației anticipat de BNR
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că măsurile fiscale adoptate de Ilie Bolojan încep să aibă efect, previzionând o scădere a inflației în lunile următoare.
Conform raportului recent al BNR, rata anuală a inflației ar urma să atingă un platou la sfârșitul trimestrului III și să scadă foarte lent în ultimele trei luni ale anului actual.
Conducerea BNR a semnalat creșterile semnificative ale inflației în primele luni ale trimestrului III din 2025, când aceasta a sărit în august la 9,85%, depășind estimările inițiale, de la 5,66% în iunie. Această creștere s-a datorat în principal încheierii schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică și majorării impozitelor prevăzute în pachetul de măsuri fiscale implementat în iulie.
Transferul majorărilor de TVA asupra prețurilor de consum
Membrii Consiliului de administrație al BNR au concluzionat că majorarea cotelor de TVA a avut un impact semnificativ asupra prețurilor de consum. Banca a publicat recent detalii din ședința de politică monetară din 8 octombrie 2025.
”În discuțiile privind inflația recentă, s-a evidențiat creșterea semnificativă a inflației anualizate în primele două luni ale trimestrului III 2025. Rata a crescut în august la 9,85%, depășind estimările inițiale. Aceasta s-a întâmplat pe fondul expiringului schemei de plafonare a prețului la energie la 1 iulie și al majorărilor de TVA din 1 august,” a notat BNR.
Inflația CORE2 ajustată și tendința sa
În același context, rata inflației CORE2 ajustate s-a accelerat peste anticipații, atingând 7,9% în august, în comparație cu 5,7% în iunie. Această tendință a fost susținută de creșteri notabile în toate cele trei subcomponente ale inflației de bază, în special în cazul alimentelor procesate și al serviciilor.
Evaluările din cadrul Consiliului au scos în evidență impactul majorității în cadrul prețurilor de consum și reziliența cererii pe anumite segmente. De asemenea, membrii au remarcat că majorarea impozitelor indirecte în august a contribuit semnificativ la aceste creșteri. Dinamica inflației de bază este influențată și de creșterea prețurilor la mărfurile agroalimentare și costurile salariale, combinate cu efectele indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor.
Evaluarea activității economice
În ceea ce privește economia, membrii Consiliului BNR au observat o accelerație semnificativă a activității economice în trimestrul II din 2025, cu o creștere de 1,2%. Aceasta a fost o revigorare față de stagnarea de 0,1% în trimestrul anterior, ceea ce sugerează o adâncire mai moderată a deficitului de cerere agregată.
De asemenea, s-a evaluat că PIB-ul a încetat să scadă în trimestrul II 2025, menținându-se la 0,3%, în ciuda slăbirii cererii interne. Dinamica formării brute de capital fix a revenit pe o rază negativă, iar consumul gospodăriilor a scăzut ușor.
Evoluția exporturilor și a importurilor
Evoluția exportului net a avut un impact contracționist mult mai redus decât se anticipase în trimestrul II, cu o creștere a exporturilor de bunuri și servicii, în contrast cu scăderea semnificativă a importurilor. Această divergență între exporturi și importuri a dus la o încetinire a deficitului balanței comerciale, în timp ce balanța veniturilor secundare s-a îmbunătățit.
Starea pieței muncii
Membrii Consiliului au subliniat că datele curente sugerează o stagnare a pieței muncii în trimestrul II 2025. Deși rata locurilor de muncă vacante s-a menținut constantă, numărul angajaților a continuat să scadă în iunie și iulie. Totuși, a existat o ușoară reducere a ratei șomajului, care a fluctuat în jurul valorii de 6% în primele două trimestre din 2025.
De asemenea, s-a observat o ușoară recuperare a intențiilor de angajare în sectorul comerțului pe termen scurt, deși deficitul forței de muncă raportat de angajatori a crescut, dar într-o măsură mult mai mică comparativ cu trimestrele anterioare.
Dinamicile salariilor în sectorul privat
Dinamicile salariului mediu brut nominal pe economie și din sectorul privat au continuat să scadă în iulie. Deși scăderea a fost relativ lentă în cazul salariului mediu, costul unitar cu forța de muncă din industrie a înregistrat o reducere mai accentuată. Totuși, acestea rămân la un nivel ridicat comparat cu inflația, generând preocupări privind competitivitatea externă.
Membrii Consiliului și-au exprimat îngrijorarea legată de viitorul acestor indicatori, în contextul înaltelor rate ale inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Estadoanele persistente între cerere și ofertă de forță de muncă ar putea intensifica presiunile asupra salariilor în sectorul privat.
Contextul economic actual
Membrii Consiliului au evidențiat că aspectele legate de politica salarială și angajările din sectorul public, împreună cu măsurile corective adiționale, generează incertitudini ce pot influența cererea de consum, costurile și profiturile companiilor, precum și activitatea de investiții. De asemenea, a fost subliniat că tensiunile comerciale globale ar putea genera efecte considerabile, în special asupra economiei mondiale și comerțului internațional. Aceste influențe se pot manifesta și din acordurile comerciale între SUA și UE, recursul crescut la muncitori extracomunitari, precum și digitalizarea și automatizarea.
Evoluția piețelor financiare
În cadrul discuțiilor despre condițiile financiare, membrii Consiliului au observat o continuare a reducerii principalelor cotații de pe piața monetară interbancară în perioada august-septembrie, însă cu o diminuare mai lentă, menținându-se totuși la valori superioare celor din aprilie 2023. De asemenea, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au înregistrat o ușoară creștere la mijlocul trimestrului III, apoi stabilizându-se pe un nou nivel. În aceeași perioadă, cursul de schimb leu/euro a avut variații semnificative, influențate de ajustările așteptărilor investitorilor privind ratele dobânzii stabilite de Fed, precum și de măsurile interne care vizau configurația și adoptarea pachetului fiscal corectiv. Comparativ cu dolarul american, leul a slăbit în august, urmat de o întărire, în contextul tendinței generale de depreciere a monedei americane pe piețele internaționale.
Importanța măsurilor fiscale
Membrii Consiliului BNR au reafirmat necesitatea implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare adoptate anterior și a celor ce urmează a fi aprobate, scopul fiind consolidarea corecției bugetare în 2025 și ajustarea deficitului de cont curent. În acest context, au fost menționate conflictele geopolitice curente și tensiunile comerciale globale, care ar putea afecta volatilitatea piețelor financiare internaționale și percepția de risc a investitorilor în raport cu regiunea. Acest lucru poate influența de asemenea politica monetară a băncilor centrale importante.
Creditul și dinamica economică
În evaluările recente, s-a constatat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8% în august, față de 9,1% în iunie. Această scădere a fost determinată în principal de continuarea decelerării creșterii creditului pentru societățile nefinanciare, predominant în lei. De asemenea, s-a observat că creditul acordat populației a stagnat, înregistrând o descreștere pe parcursul celor două luni, deși fluxurile de credit în lei pentru consum și locuințe au atins maxime istorice în iulie. Ponderea creditului în lei a scăzut, ajungând la 69,3% în august, comparativ cu 69,7% în iunie.
Previziunile pentru inflație
Membrii Consiliului au subliniat că, conform noilor analize, rata anuală a inflației va stagna la sfârșitul trimestrului III și va scădea lent în ultimele trei luni ale anului, fiind anticipată o valoare de 9,2% în septembrie și 8,8% în decembrie 2025. De asemenea, s-a remarcat că deteriorarea perspectivei aproape de inflație se datorează în principal factorilor pe partea ofertei, cum ar fi expirarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice și creșterea ratelor de TVA și accizelor din luna august.
Provocările inflației
Creșterea și menținerea inflatiei la niveluri ridicate creează motive de îngrijorare în ceea ce privește anticipațiile de inflație pe termen lung. Aceasta se datorează devierilor prelungite față de intervalul țintit, cu riscuri venite în special din posibilele efecte indirecte ale creșterii prețurilor la combustibili și utilități, precum și variațiilor prețurilor alimentelor și gazelor naturale.
Consecințele măsurilor fiscale
Au fost subliniate efectele șocurilor care au provocat recentele creșteri inflaționiste, mai ales caracterul lor tranzitoriu. Se preconizează o corecție descendentă a inflației odată cu epuizarea acestor efecte în 2026. Prognoza din luna august 2025 indică o reducere a inflației până la 3% în decembrie 2026. Implementarea măsurilor fiscal-bugetare adoptate în iulie 2025 ar putea genera presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, având inclusiv impact asupra cererii agregate.
Riscuri și perspective
Membrii Consiliului au convenit că, deși vor continua să existe presiuni inflaționiste, acestea se vor diminua treptat. Proiecțiile arată o stagnare a activității economice în prima jumătate a anului 2025, influențată de măsurile adoptate și de nivelurile ridicate ale inflației. Totuși, se anticipează o creștere a PIB-ului în trimestrul III, susținută probabil de formarea brută de capital fix, dar nu și de consumul privat. Exporturile par să îmbunătățească influența netă, cu o scădere a deficitului comercial comparativ cu anul anterior.
Contracția curentă a veniturilor
Consiliul a observat o reducere semnificativă a curentului, în special în contextul evoluțiilor favorabile în ceea ce privește balanțele veniturilor.
Incertitudini în gestionarea deficitului bugetar
Rămân incertitudini legate de măsurile care vor fi cel mai probabil implementate, având în vedere obiectivul de a menține deficitul bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, precum și cu procedura de deficit excesiv.
Factori externi care influențează economia
Membrii Consiliului au subliniat că riscurile și incertitudinile semnificative asupra perspectivei economice și asupra inflației pe termen mediu provin din condițiile externe. Acestea includ tensiunile comerciale globale, conflictul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, dar și planurile pentru majorarea cheltuielilor de apărare și infrastructură în statele Uniunii Europene.
Atragerea fondurilor europene
Consiliul a reiterat importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, considerându-le esențiale pentru atenuarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale tensiunilor geopolitice și comerciale mondiale. Aceste fonduri sunt, de asemenea, necesare pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv pentru tranziția energetică, sporind astfel potențialul de creștere și întărind reziliența economiei românești.
Mentinerea ratei dobânzii de politică monetară
Membrii Consiliului au convenit unanim că, având în vedere contextul actual, este justificată păstrarea ratei dobânzii de politică monetară la nivel constant, pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu și a sprijini o creștere economică sustenabilă.
Monitorizarea mediului economic
De asemenea, s-a subliniat importanța continuării unei monitorizări atente a evoluțiilor din mediul economic intern și internațional, ceea ce va permite BNR să adapteze instrumentele disponibile pentru a realiza obiectivul fundamental al stabilității prețurilor pe termen mediu, menținând în același timp stabilitatea financiară.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
