Alertă lansată de OMS: una din șase infecții bacteriene este acum rezistentă la antibiotice

O proporție semnificativă din infecțiile bacteriene globale prezintă acum rezistență la antibioticele convenționale, conform unui raport emis de OMS. Acest fapt indică faptul că afecțiunile bacteriene, cum ar fi infecțiile urinare și bolile cu transmitere sexuală, devin din ce în ce mai greu de tratat, a informat Mediafax.

Experții au evaluat 23 de milioane de probe de infecții bacteriene confirmate în laborator, obținute din 104 țări în cursul anului 2023.

Studiul a relevat că antibioticele obișnuite, precum penicilina orală și ciprofloxacina, au devenit cu aproximativ 40% mai puțin eficiente între 2018 și 2023. Aceasta înseamnă că aceste medicamente sunt din ce în ce mai incapabile să distrugă bacteriile patogene, permițând unui număr tot mai mare de infecții să supraviețuiască terapiei, conform The Telegraph.

Creșterea mortalității

Drept consecință, numărul de decese cauzate de rezistența la antimicrobiene este în creștere, în special în regiunile cu venituri mici și medii, unde utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor este mai frecventă din cauza reglementărilor mai puțin stricte și a accesului limitat la tratamente mai noi și mai eficiente.

În 2021, la nivel global, 7,7 milioane de persoane au decedat din cauza infecțiilor bacteriene, iar rezistența la medicamente a fost responsabilă pentru 1,14 milioane dintre aceste decese, contribuind la alte 4,71 milioane de cazuri.

Se estimează că, până în 2050, numărul anual al deceselor din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice ar putea ajunge la 10 milioane, întrucât noile antibiotice nu sunt dezvoltate suficient de repede pentru a face față creșterii rezistenței. Deși antibioticele „de ultimă generație” – adesea administrate intravenos în spitale – își păstrează eficiența în cele mai severe cazuri, aceste tratamente sunt costisitoare și mai greu accesibile în țările cu resurse limitate, având totodată potențialul de a causa efecte secundare grave.

Îngrijorări suplimentare

Raportul OMS a semnalat, de asemenea, preocupări legate de rezistența rapidă a bacteriilor gram-negative, precum E. coli și Klebsiella pneumoniae, care sunt responsabile pentru unele dintre cele mai grave infecții, adesea conduse către septicemie, insuficiență organică și moarte.

Analizele au arătat că cel puțin 40% din E. coli și 55% din Klebsiella pneumoniae prezintă acum rezistență la cefalosporinele de generația a treia, o categorie de antibiotice puternice folosite în tratamentul acestor infecții. În Africa, unde antibioticele mai puternice sunt frecvent inaccesibile, ratele de rezistență la aceste infecții depășesc 70%.

Alte antibiotice esențiale, precum carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficiența împotriva bacteriilor E. coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter. Aceste bacterii sunt adesea întâlnite în mediile spitalicești și reprezintă o amenințare considerabilă pentru pacienții cu un sistem imunitar fragil sau care au suferit intervenții chirurgicale.

Declarațiile specialiștilor

„Aceste antibiotice sunt fundamentale în tratarea infecțiilor severe, iar eșecul lor tot mai frecvent limitează opțiunile de tratament disponibile,” a afirmat dr. Yvan J.-F. Hutin, directorul Departamentului de Rezistență la Antimicrobiene din cadrul OMS.

„Rezistența la antimicrobiene depășește progresele în medicină, punând în pericol sănătatea populațiilor de pretutindeni,” a adăugat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

„Pe măsură ce națiunile își îmbunătățesc sistemele de supraveghere pentru rezistența la antimicrobiene, este esențial să utilizăm antibioticele cu responsabilitate și să asigurăm accesul tuturor la medicamente corespunzătoare, diagnostice de calitate și vaccinuri,” a spus acesta.

Experții estimează că inteligența artificială ar putea transforma dezvoltarea unor noi clase de antibiotice, având un rol vital în combaterea rezistenței la antimicrobiene.

În luna august, o echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a folosit tehnologia de inteligență artificială generativă pentru a concepe două noi antibiotice destinate tratării gonoreei și Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, o superbacterie care a cauzat 130.000 de decese în Marea Britanie în 2021.

Cu toate acestea, avansarea acestor medicamente prin studiile clinice rămâne o provocare semnificativă, în principal din cauza resurselor financiare insuficiente necesare pentru continuarea procesului de dezvoltare.