Introducere
Excelență,
În numele organizațiilor din diaspora românească, dorim să Vă adresăm cele mai călduroase felicitări cu ocazia alegerii ca Președinte al României.
Angagamentele Viitoare
Apreciem profund această etapă democratică și privim cu optimism către angajamentele pe care le veți lua pentru națiunea română, atât pe teritoriul național, cât și în afara acestuia, acolo unde locuiesc milioane de români.
Propunerea de Înființare a Ministerului Românilor de Pretutindeni
În baza prerogativelor constituționale pe care le dețineți, în special în ceea ce privește garantarea unității naționale și rolul de mediator între stat și societate (art. 80 din Constituția României), ne adresăm Excelenței Voastre cu o propunere strategică: susținerea înființării Ministerului Românilor de Pretutindeni, o structură permanentă, cu buget propriu și capacitate legislativă, menită să regleze relația statului român cu diaspora.
Nevoia de Consolidare Instituțională
Această inițiativă pornește de la necesitatea de a întări legătura între România și comunitățile românești din afară. Argumentele pentru această propunere se bazează pe următoarele direcții principale:
1. Reprezentare Instituțională Consolidată
Având în vedere că aproximativ 5,9 milioane de cetățeni români trăiesc și muncesc în diaspora, este esențial să se creeze o entitate la nivel ministerial care să:
- Să conferă recunoaștere oficială rolului crucial al românilor din străinătate;
- Să asigure o interfață eficientă între statul român și diaspora;
- Să gestioneze formal solicitările și inițiativele românilor din afară.
2. Promovarea Identității Culturale
Un minister dedicat ar avea posibilitatea de a coordona:
- Rețelele de școli comunitare și cursuri de limba română în diaspora;
- Sprijin pentru cadrele didactice și programele educaționale în limba română, în colaborare cu MAE și Ministerul Educației;
- Proiecte care promovează patrimoniul cultural românesc pentru generațiile viitoare born in abroad.
3. Apărarea Drepturilor Cetățenilor Din Diaspora
În cadrul colaborării internaționale, ministerul ar putea:
- Monitoriza cazurile de respectare a drepturilor lucrătorilor români;
- Sprijini integrarea socială a românilor, promovând totodată protejarea identității culturale;
- Colabora activ cu autoritățile locale din statele gazdă.
4. Stimularea Reîntoarcerii în România
Ministerul ar putea dezvolta:
- Programe de repatriere și reintegrare socio-economică;
- Măsuri de sprijin pentru antreprenorii care revin în țară;
- Politici pentru recunoașterea diplomelor și calificărilor obținute în străinătate.
5. Valorificarea Potențialului Diasporei
• Diaspora română contribuie anual cu miliarde de euro prin remitențe în economia națională;
• Reprezintă o resursă importantă pentru promovarea României pe plan internațional;
• Un minister dedicat poate facilita crearea de rețele profesionale și inițiative de dezvoltare locală cu sprijinul diasporei.
6. Stabilitate în Politicile Publice
Fără o instituție cu statut de minister, politicile pentru diaspora riscă să fie tratate sporadic, fără o direcție clară pe termen lung. Un minister ar asigura:
- Continuitatea strategică a politicilor publice;
- Coordonare eficientă între instituții (MAE, Ministerul Educației, Ministerul Muncii, etc.);
- Transparență și responsabilitate față de comunitățile din diaspora.
Relația Instituțională cu Diaspora
În prezent, relația instituțională a statului român cu diaspora trebuie revizuită și întărită, astfel încât să răspundă nevoilor și aspirațiilor românilor din întreaga lume.
Importanța Transformării Structurii Diasporei
Structura actuală care gestionează diaspora românească este clasificată ca un organ guvernamental de rang inferior, fără autonomie administrativă sau capacitate decizională proprie. Aceasta nu are nici reprezentare directă în actul executiv. Propunem că transformarea acestei structuri într-un minister independent ar reprezenta o recunoaștere adecvată a contribuției semnificative pe care diaspora o aduce României, atât în plan economic, cât și în ceea ce privește coeziunea identitară, simbolică și diplomatică.
Solicitarea de Sprijin pentru Ministerul Românilor de Pretutindeni
În acest context, solicităm cu respect susținerea pentru crearea Ministerului Românilor de Pretutindeni în cadrul discuțiilor cu noua guvernare. Acesta ar constitui o manifestare concretă a angajamentului strategic față de toți cetățenii români, indiferent de locul în care se află.
Colaborare și Deschidere în Către Diaspora
Apreciem atenția dumneavoastră și vă asigurăm de deschiderea noastră totală pentru cooperare în sprijinul inițiativelor menite să întărească legăturile dintre România și diaspora sa. Ne angajăm să contribuim activ la acest demers și să facilităm comunicarea și colaborarea între instituțiile românești și cei din afara țării.
Semnatarii Apelului
Apelul nostru este susținut de un număr semnificativ de lideri ai comunităților românești din străinătate. Printre aceștia se numără Gabriela Stan, Președinte al Federației Asociațiilor pentru Români din Andaluzia, și Șinca George-Marius, Președinte al Fundației Șinca. De asemenea, Adriana Mureșan reprezintă Voluntari în Europa/RoOmenia, iar Mihaela Ciliciu conduce Asociația de români ARCOH Lepe din Spania.
Reprezentanțe Internaționale și Locale
Alte asociații care sprijină această inițiativă includ Asociația hispano-română din Cordoba TRAIAN, reprezentată de Gheorghe Stan, și IntegRO Mittelfranken e.V. din Germania, prin Eduard Harnisch. Fiecare dintre aceste organizații joacă un rol esențial în consolidarea legăturilor între românii din diaspora și țara de origine.
Contribuția Comunităților Românești
Alte nume importante includ Cristina Gina Vasilescu, Președinte al Asociației româncelor din Cordoba, și Barbu George, Președinte al Asociației Andalucía Diversity Alliance. Prezența lor în cadrul acestui apel ilustrează diversitatea și intensitatea acțiunilor desfășurate de românii din străinătate, care contribuie activ la dezvoltarea comunităților lor.
Implicarea Tinerelor Generații
Nicușor Dendiu, Președinte al UMR din Spania, și Ionela van Rees-Zota, Președinte al Asociației DACIA e.V. din Nürnberg, Germania, sunt exemple de tineri lideri implicați în consolidarea relațiilor între diaspora și România. Aceștia aduc o nouă perspectivă asupra modului în care comunitățile pot colabora pentru a promova valorile culturale românești.
Sprijin pentru Inițiativele Diasporei
Personalitățile din diaspora, cum ar fi Adelina Pârvu (Asociația românilor din Mostoles) și Mihaela Angelescu (Asociația Socioculturală TOMIS), își unesc forțele pentru a sprijini inițiativele care vizează atât integrarea românilor în societățile gazdă, cât și păstrarea identității culturale românești.
Extinderea Colaborării și Parteneriatelor
Colaborarea extinsă este esențială pentru a face față provocărilor cu care se confruntă românii din străinătate. Fiecare lider din această aliniere, cum ar fi Marian Radună (Asociația MEA) și Antonela Coroamă (Asociația Învățăm Viața), aduce o contribuție importantă la consolidarea legăturilor interne și externe ale comunității.
Promovarea Valorilor Culturale Românești
Organizațiile din diaspora, cum ar fi Asociația Romanian United Foundation prin Diana Gini, și inițiativele de sensibilizare despre cultura românească au un impact semnificativ asupra percepției externe. Legitimitatea și diversitatea contribuțiilor acestora subliniază valoarea culturii românești în lume.
Implicarea Feminină în Diaspora
Este demn de remarcat rolul fundamental pe care organizațiile de femei, cum ar fi Asociația de femei RAZA DE SOARE, condusă de Daniela Ramona Ene, îl joacă în promovarea drepturilor și oportunităților pentru comunitățile feminine din diaspora. Aceste organizații contribuie la o societate civilă mai activă și incluzivă.
Trecerea la Etapa Următoare
Apelul nostru subliniază nu doar necesitatea unui minister dedicat, dar și angajamentul puternic al comunităților românești din străinătate de a colabora pentru binele comun. Prin unirea forțelor, diaspora românească are potențialul să devină un actor dinamic în promovarea intereselor românești la nivel internațional.
