Suspensia proiectului Răstolița din motive ecologice
Curtea de Apel Cluj a decis recent suspendarea Hotărârii de Guvern nr. 327/2025, ce permitea exproprierea a peste 30 de hectare de pădure din fondul forestier național. Aceasta este o măsură necesară pentru finalizarea lucrărilor la hidrocentrala Răstolița, care reprezintă un obiectiv energetic strategic, aflat în stadiu de realizare de aproape patru decenii.
Acțiunea organizațiilor de mediu
Decizia instanței a avut loc ca urmare a unei cereri formulate de Asociația Declic și de organizația Bankwatch România – Filiala Cluj. Aceasta reprezintă a doua intervenție judecătorească ce blochează proiectul hidroenergetic, precedată de o suspendare a acordului de mediu în luna iunie. Până la o decizie finală, eventual prin recurs la Înalta Curte, activitățile de defrișare sunt suspendate.
Continuarea activităților neautorizate
Cu toate acestea, datele obținute din aplicația „Inspectorul Pădurii” și imaginile satelitare indică faptul că autobuzele continuă să transporte material lemnos, chiar și în condițiile suspendării acordului de mediu. Activistele Roxana Mândruțiu și Roxana Pencea Brădățan au acuzat autoritățile de incompetență și au solicitat intervenția corpului de control al Ministerului Mediului.
Impactul asupra producției de energie
Criticii acestui proiect consideră că hidrocentrala Răstolița va contribui cu o cantitate „infimă” la producția de energie din România, estimată la 0,081% din consumul anual. De asemenea, ei subliniază că realizarea acesteia implică defrișări extinse în Parcul Național Călimani, afectând habitatul unei specii rare de somon, lostrița.
Argumentele susținătorilor proiectului
În contrapartidă, susținătorii proiectului, între care foști miniștri ai Energiei și Mediului, precum Sebastian Burduja și Mircea Fechet, consideră hidrocentrala un pas crucial în tranziția energetică și în reducerea dependenței de importuri. Ei afirmă că organizațiile neguvernamentale blochează fără justificare proiecte esențiale, sub pretextul protecției mediului.
Provocările între promisiuni și legislație
Proiectul Răstolița, început în perioada comunistă și recent relansat cu suport politic din diverse partide, rămâne în continuare prins între promisiunile de independență energetică și cerințele stricte ale legislației de mediu. Dacă autoritățile nu reușesc să deblocheze rapid lucrările, România ar putea pierde nu doar o investiție semnificativă deja efectuată, ci și o parte esențială dintr-un peisaj energetic tot mai vulnerabil, în condițiile actualului context geopolitic.
Sursă: stiripesurse.ro
