Uniunea Europeană a lansat joi o licitaţie masivă pentru a încerca să recupereze decalajul în domeniul inteligenţei artificiale, cu scopul de a mobiliza investiţii de 30 de miliarde de euro pentru a construi primele sale „mega-uzine de AI”, infrastructuri informatice care oferă o putere de calcul masivă, relatează AFP.
Această licitaţie „constituie un pas major în ambiţia noastră” de a face din Europa un „continent al AI”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreşedinta pentru afaceri digitale a Comisiei, care consideră accesul la această enormă capacitate de calcul informatic ca o „necesitate strategică”, potrivit Agerpres.
Licitaţia, care va fi cofinanţată de 18 state membre ale UE (între care Franţa, Germania, Italia şi Spania), îşi propune să creeze şapte „mega-uzine” de AI şi se va încheia în noiembrie.
Este formată din două loturi. Primul va acoperi patru proiecte, fiecare cu o finanţare europeană totală de 500 de milioane de euro. Al doilea va viza dezvoltarea a încă trei mega-uzine, şi mai puternice, fiecare dintre ele beneficiind de un miliard de euro din finanţarea UE.
Ţările participante vor contribui cu o finanţare comparabilă cu cea a UE. În total, se aşteaptă ca licitaţia să mobilizeze aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri publice, suplimentate cu 20 de miliarde de euro din sectorul privat.
Ofertanţii câştigători vor fi selectaţi la începutul anului viitor, construcţia urmând să înceapă în primul trimestru al anului 2027, iar punerea în funcţiune iniţială, în anul următor.
Aceste mega-uzine trebuie să fie situate în UE şi să respecte criteriile de mediu şi de suveranitate. Cu toate acestea, Bruxellesul a semnat acorduri cu producătorii americani AMD, Nvidia şi Qualcomm pentru aprovizionarea cu procesoare, o abatere de la eforturile de consolidare a suveranităţii tehnologice a Europei, chiar dacă speră să utilizeze în cele din urmă şi cipuri europene.
Puterea lor enormă de calcul (echivalentă cu cel puţin 75.000 de procesoare de înaltă performanţă pe proiect în Lotul 1 şi 100.000 pentru Lotul 2) va fi apoi pusă la dispoziţia companiilor, cercetătorilor, universităţilor şi altor organizaţii europene. Pentru a demara lucrurile, UE şi ţările finanţatoare se vor angaja să achiziţioneze o parte din această capacitate de procesare.
Franţa a salutat anunţul, confirmându-şi dorinţa de a găzdui o mega-uzină de AI pe teritoriul său.
„Franţa s-a angajat, alături de Uniunea Europeană, să comande o capacitate de calcul în valoare de 100 de milioane de euro din proiectul selectat pentru teritoriul său, pentru a satisface nevoile viitoare ale administraţiilor sale publice, inclusiv cele din domeniul cercetării şi al sectorului spitalicesc”, a transmis guvernul francez într-un comunicat de presă.
Acest angajament „este separat de investiţiile pe care statul le face în propria infrastructură de calcul”, a menţionat Parisul.
Această iniţiativă face parte din strategia Bruxellesului de a transforma Europa, care a rămas mult în urma Statelor Unite şi a Chinei, într-unul dintre continentele de top în domeniul inteligenţei artificiale, printr-un plan dezvăluit anul trecut care vizează mobilizarea unui total de 200 de miliarde de euro.
În ultimii doi ani, UE a înfiinţat deja 19 „uzine” de inteligenţă artificială mai mici, aflate în curs de dezvoltare sau în funcţiune. Noua licitaţie îşi propune să intensifice acest efort.
Sursă: stiripesurse.ro
