Corpul de control al premierului Ilie Bolojan a finalizat controlul la Nuclearelectrica cu privire la proiectul pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România, o sinteză a raportului elaborat fiind publicată, luni seară, de către Guvern.
Raportul identifică mai multe probleme şi concluionează că Nuclearelectrica a fost scoasă de sub protecţia legii
”Corpul de Control al Prim-Ministrului a finalizat acţiunea de control efectuată la Societatea Naţională „Nuclearelectrica” S.A. Acţiunea a avut ca obiectiv verificarea activităţii efectuate la nivelul societăţii în vederea implementării proiectului pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici în România”, anunţă, luni seară, Guvernul, într-un comunicat de presă.
Executicul a publicat o sinteză a Raportului.
Cronologie şi cifre cu privire la achiziţia terenului pentru proiectul nuclear de la Doicești
Executivul prezintă o cronologie şi cifre cu privire la achiziţia terenului pentru proiectul nuclear de la Doiceşti.
Executivul arată că Nova a fost selectat ca asociat în compania de proiect RoPower pe baza a două argumente: că deţinea terenul de la Doiceşti şi că avea experienţa grupului E-INFRA în construcţia de infrastructură energetică.
”Argumentul principal a fost proprietatea asupra terenului. Raportul constată că niciunul nu justifică o asociere”, se arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit Guvernului, în mod firesc, un acţionar care aduce un bun într-o societate îl aduce aport în natură şi primeşte în schimb acţiuni.
”Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, valoarea aportului în natură se stabileşte obligatoriu de experţi independenţi autorizaţi, numiţi de registrul comerţului – tocmai pentru a preveni o supraevaluare a bunului. Un regim similar (evaluare, aprobare, publicitate în Monitorul Oficial etc) este aplicabil într-o perioadă de 2 ani de la constituirea societăţii şi la achiziţia de către aceasta a unui bun cu valoare semnificativă de la un acţionar/fondator. Dispoziţiile ce reglementează această situaţie au fost expres introduse în scopul protecţiei celorlalţi acţionari (SNN a intrat în această categorie) şi a terţilor”, se arat î=n comunicat.
Potrivit acestuia, Nova nu a adus terenul ca aport, ci l-a vândut companiei RoPower după mai mult de 2 ani.
”Preţul de vânzare a fost de circa 24 de milioane euro, la care s-a adăugat un acord de refacturare de circa 22 milioane euro (cu TVA) – în total (cu TVA) circa 46 de milioane euro, preţ de 16 ori mai mare decât suma achitată de Nova pentru suprafaţa aferentă proiectului nuclear (fără a fi incluse costurile de demolare şi alte îmbunăţiri). Achitarea preţului de vânzare a fost finanţată din împrumuturile acordate de Nuclearelectrica companiei RoPower. Suma refacturată nu a fost achitată la data finalizării controlului, termenul iniţial stabilit pentru plată fiind prelungit pe perioada derulării acţiunii de control”, arată Guvernul.
Potrivit documentului citat, Acordul Investitorilor (septembrie 2022) a prevăzut dobândirea terenului de la un acţionar – operaţiune care, dacă era făcută în primii 2 ani de la înfiinţare, intra obligatoriu sub incidenţa art. 44¹ din Legea nr. 31/1990: aprobarea adunării generale a acţionarilor, evaluarea de experţi independenţi (art. 38 şi 39) şi publicarea în Monitorul Oficial. Clauza, prevăzând cumpărarea la valoarea contabilă a vânzătorului, contravenea acestor dispoziţii imperative.
”Fiind o tranzacţie între firme afiliate (Nova şi RoPower), art. 11 alin. (4) şi art. 19 alin. (6) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) impuneau ca preţul să fie cel de piaţă, nu valoarea din contabilitatea vânzătorului. Spre deosebire de art. 44¹, această cerinţă se aplică oricărei tranzacţii între părţi afiliate, indiferent de termen. Respectarea dispoziţiilor legale a fost ocolită în trei paşi: preţul a fost fixat iniţial la valoarea contabilă din evidenţele Nova; clauza a fost apoi modificată în «valoare de piaţă plus acord de refacturare»; iar tranzacţia a fost amânată până la 5 iunie 2025, peste termenul de 2 ani – ieşind astfel din sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 44¹”, arată Guvernul.
Raportul reţine că această întârziere ”a scos SNN de sub protecţia legii”
Potrivit acestuia, Raportul reţine că această întârziere ”a scos SNN de sub protecţia legii”.
”În logica asocierii – şi potrivit concluziei raportului – terenul ar fi trebuit să fie aportul care justifica participaţia de 50%, iar nu un bun vândut separat, contra unei sume de bani. Prin vânzare, acelaşi activ a produs un beneficiu partenerului privat. De asemenea, în prezent participaţia Nova la RoPower este în continuare de 50%, în condiţiile în care singurele cheltuieli financiare sunt generate de aportul de 4 mil. € la capitalul social al RoPower”, arată Guvernul.
Corpul de control reţine că ”conduita partenerului privat a fost una care a avut ca rezultat vânzarea terenului şi refacturarea suplimentară a lucrărilor”, pentru a crea doar aparenţa unei tranzacţii derulate în condiţii de piaţă liberă, iar asocierea în cote egale nu a avut ”o justificare logică sau economică” în contextul în care riscurile, obligaţiile şi drepturile nu au fost stabilite echilibrat între compania de stat şi Nova prin Acordul investitorilor, convenţie ce prevalează Actului constitutiv al companiei de proiect.
Potrivit Guvernului, refacturarea de ~19,49 milioane €, fără TVA, este chiar mai mare decât costurile pe care evaluatorul le-a exclus din valoarea terenului (~19,1 milioane).
În 15 mai, premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că reactorul SMR de la Doiceşti a consumat peste 240 de milioane de dolari şi ”vom rămâne cu un teren şi cu nişte hârtii”
Ulterior, Ilie Bolojan a afirmat că responsabilă pentru eşecul proiectului care viza realizarea mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti este conducerea Nuclearelectrica, pentru că nu s-a asigurat că investiţiile făcute au un rezultat viabil.
El arată că sute de milioane de euro au fost investiţi pentru un teren, realizarea unor documente, pentru ca, în final, să se constate că investiţia necesară punerii în practică a proiectului este una uriaşă, iar preţul la care energia nucleară ar fi fost produsă este mai mare decât cel din piaţă.
”Mie mi s-a părut responsabil că, dacă îţi respecţi partenerii, să-i informezi. Aşa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are nişte probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a adăugat Bolojan.
Sursă: stiripesurse.ro
