Tribunalul București a reținut, în motivarea deciziei prin care Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost plasați sub control judiciar, că în dosar există indicii privind un mecanism de control exercitat asupra persoanelor cazate în așezămintele de la Dumbrava, inclusiv prin preluarea actelor, cardurilor, banilor și prin limitarea contactului cu exteriorul. În același timp, judecătorul a apreciat că nu se impune arestarea preventivă, întrucât activitatea investigată a încetat, beneficiarii au fost relocați, iar principalele probe au fost deja ridicate de anchetatori, potrivit unor surse judiciare.
Decizia vine în dosarul DIICOT în care Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și alte persoane apropiate sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la trafic de persoane, în legătură cu modul în care ar fi funcționat casele de la Dumbrava, unde erau găzduite sute de persoane vulnerabile. Inculpații resping acuzațiile și susțin că au îngrijit persoane abandonate de familii și de stat.
Sume importante în conturile lui Pașca și ale Asociației Dumbrava
Potrivit surselor judiciare, în motivare sunt menționate sume importante găsite în conturile lui Viorel Pașca și ale Asociației Dumbrava.
„În contul inculpatului Pașca s-au găsit sumele de 333.152 euro, 96.368 dolari, 348.579 lei, iar în contul Asociației Dumbrava s-au găsit sumele de 7.149.196 lei, 1.534 franci, 65.000 dolari, 52.960 dolari canadieni”, se arată în pasajele citate.
Instanța notează, potrivit acelorași surse, că sume mai mici, dar „nu nesemnificative”, au fost identificate și în conturile Floricăi Pașca, ale lui Abel Pașca și ale lui Emanuel Pașca.
Procurorii susțin că aceste sume trebuie analizate în contextul acuzațiilor privind folosirea pensiilor, indemnizațiilor, beneficiilor sociale și donațiilor primite în numele persoanelor vulnerabile. Apărarea susține, în schimb, că banii erau folosiți pentru întreținerea beneficiarilor, în condițiile în care costurile ar fi fost de aproximativ 2.000 de lei lunar pentru fiecare persoană.
Apărarea: Pașca, „privit ca un zeu și ca un erou în Bihor”
În fața instanței, apărarea a insistat asupra dimensiunii umanitare a activității desfășurate de Viorel Pașca și familia sa. Potrivit surselor judiciare, avocații au susținut că Pașca și ceilalți inculpați sunt acuzați, în realitate, pentru că „au vrut să facă bine unor oameni pe care statul i-a abandonat”.
Apărarea a admis că așezămintele nu aveau toate autorizațiile legale, nu dispuneau de personal complet sau de standardele cerute pentru funcționarea unor azile private, dar a susținut că oamenii erau îngrijiți în condițiile în care statul nu oferea alternative.
„Într-adevăr, nu aveau autorizațiile legale, nu aveau kinetoterapeut, nu aveau dimensiunile camerelor standard ca să primească autorizarea necesară să funcționeze ca și niște azile private. Într-adevăr, aceștia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situații, inclusiv pe bază de voluntariat”, a susținut apărarea, potrivit surselor judiciare.
Avocații au mai arătat că Viorel Pașca este „privit ca un zeu și ca un erou în Bihor de ani de zile” și că o întreagă comunitate apreciază activitatea acestuia. În susținerea acestei idei au fost invocate manifestațiile de sprijin din Oradea și numeroasele persoane care au transmis că vor să ajute familia Pașca.
„Pașca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluția pe care o va obține astăzi, adevărul urmând să se afle”, a mai susținut apărarea.
Cum a justificat Pașca preluarea actelor, cardurilor și banilor
Unul dintre punctele centrale ale dosarului privește preluarea actelor de identitate, cardurilor bancare, PIN-urilor și banilor persoanelor cazate. Apărarea a susținut că asemenea proceduri există și în alte cămine sau azile, unde beneficiarii semnează documente privind contribuția la costurile de întreținere.
„În ceea ce privește persoanele în cauză, luarea buletinelor, PIN-urilor, arată că în orice azil, cămin, plătești și semnezi aceleași documente”, se arată în pasajele citate de surse judiciare.
Apărarea a susținut și că numărul persoanelor aflate în această situație era redus raportat la totalul de aproximativ 3.500 de oameni care ar fi trecut prin așezămintele de la Dumbrava de-a lungul anilor. Totodată, s-a arătat că Pașca ar fi încercat să impună o anumită rigoare documentară, primind persoane doar pe baza unei anchete sociale.
„Chiar și din interceptări rezultă că nu primeau pe oricine”, a susținut apărarea.
Discuția cu investigatoarea sub acoperire: „Deci practic îi iei tot”
Pe de altă parte, judecătorul a reținut ca relevantă o discuție purtată de Viorel Pașca cu o investigatoare sub acoperire, în care acesta ar fi explicat procedura aplicată la primirea unui beneficiar.
Potrivit surselor judiciare, întrebat cum trebuie procedat la primirea unei persoane, Pașca ar fi spus că trebuie preluate toate bunurile: telefon, acte, carduri și bani.
„Deci practic îi iei tot”, ar fi afirmat Viorel Pașca.
În aceeași discuție, acesta ar fi insistat asupra necesității justificării preluării banilor și bunurilor: „De ce le iei”, „De ce iei banii de la bolnav?”, „Motivu (…) de ce îi iei banii?”. Ulterior, Pașca ar fi explicat că beneficiarii nu trebuie să păstreze nici măcar sume mici, de 5, 10 sau 30 de lei, invocând riscul de furt sau de folosire a banilor pentru țigări.
Interdicții la vizite și telefoane
Instanța a analizat și convorbiri privind limitarea contactului beneficiarilor cu exteriorul. Într-o discuție din 1 septembrie 2025, David Ramona-Viorica ar fi transmis unei persoane interesate să viziteze un beneficiar că „pacienții nu au voie la vizite”, motivând că este vorba despre persoane abandonate de familie.
Totodată, aceasta ar fi spus că „pacienții nu au telefon” și că nu poate fi asigurat pentru 350 de persoane „dreptul de a vorbi la telefon”.
Într-o altă convorbire, Păcală Delia-Mioara i-ar fi spus unui aparținător că, odată internat beneficiarul, „nu veți putea lua niciodată legătura cu dânsul”, adăugând că, „Doamne ferește, în cazu’ decesului nu vă anunță nimeni”.
Judecătorul a apreciat că aceste elemente susțin existența unui mecanism de control asupra beneficiarilor.
„Așadar, judecătorul apreciază că aceste împrejurări susțin existența unui mecanism de control exercitat asupra beneficiarilor pe întreaga durată a cazării și de limitare a autonomiei persoanelor vulnerabile”, se arată în motivare, potrivit surselor judiciare.
Instanța a mai reținut că aceste măsuri sunt relevante și pentru că, potrivit probelor, ar fi creat cadrul în care Viorel Pașca exercita controlul asupra veniturilor persoanelor cazate.
Judecătorul reține o „preocupare pentru avantajele patrimoniale”
În motivare este menționată și o discuție din 9 septembrie 2025, purtată de Viorel Pașca cu fiul său Emanuel Pașca, privind posibilitatea accesării unor fonduri publice în funcție de numărul beneficiarilor.
Potrivit surselor judiciare, Viorel Pașca ar fi spus: „la un om, îți dă 41.000 de lei pă an”, iar interlocutorul ar fi calculat: „9000 de euro, 8000 de euro pă an, pă om”.
Instanța a apreciat că materialul probator relevă faptul că interesul inculpatului „nu se limita la încasarea pensiilor și indemnizațiilor curente”, ci viza și alte beneficii financiare generate de persoanele aflate în locațiile administrate de acesta.
De ce erau unele persoane încuiate
Apărarea a susținut că acuzațiile privind persoanele ținute încuiate trebuie analizate în contextul problemelor psihice ale unor beneficiari. Potrivit surselor judiciare, avocații au arătat că astfel de măsuri există și în spitale sau instituții publice care îngrijesc persoane cu afecțiuni psihice.
„În ceea ce privește acuzația că acele persoane erau închise, arată că persoanele cu probleme psihice sunt persoane limitate, cu anumite probleme, fiind o realitate care se întâmplă în toate instituțiile publice și în toate spitalele unde sunt astfel de persoane”, a susținut apărarea.
Avocații au mai arătat că oamenii erau aduși de spitale cu tratamente și diagnostice și că, în multe cazuri, ar fi fost persoane pe care instituțiile le trimiteau la Dumbrava pentru că nu aveau soluții de îngrijire.
„Erau oameni care erau aduși urât ca să nu moară în spitalele respective și erau duși și lăsați să moară la familia Pașca”, a susținut apărarea, potrivit surselor judiciare.
Episodul Mehedinți, invocat în apărare
În legătură cu episodul în care mai mulți bolnavi au fost lăsați în fața DGASPC Mehedinți, apărarea a susținut că Pașca se afla într-o situație „extrem de delicată”.
Potrivit surselor judiciare, avocații au arătat că, atunci când Pașca s-a oprit din primirea cazurilor și a dus înapoi șapte persoane, i s-a reproșat că a abandonat bolnavii și că riscă să fie acuzat de abandon de persoane.
Apărarea a susținut, în ansamblu, că dosarul reflectă un „eșec al statului”, în condițiile în care medici, polițiști, funcționari DGASPC și alte instituții ar fi trimis sau tolerat trimiterea oamenilor la Dumbrava.
„Susține că este un eșec al statului, al autorităților, și toți medicii, polițiștii, funcționarii de la DGASPC ar fi trebuit să fie instigatori, complici. Astfel cum susținea și Pașca, toți cei care au sponsorizat acolo și care veneau ar fi trebuit să fie complici”, se arată în pasajele citate de surse judiciare.
Judecătorul: nu era o situație de persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană
Deși a reținut existența unor suspiciuni rezonabile și a unor deficiențe serioase, judecătorul a arătat că dosarul nu corespunde unei situații în care persoanele cazate ar fi fost abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.
„Deși locațiile administrate de inculpați nu funcționau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale și nu îndeplineau standardele impuse de legislația specifică, persoanele cazate beneficiau de spații amenajate pentru locuire”, se arată în motivare.
Instanța a precizat că această constatare nu înlătură suspiciunea rezonabilă și nici concluziile privind deficiențe legate de administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii sau nerespectarea standardelor legale.
Totuși, judecătorul a apreciat că aceste împrejurări „relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană”, ceea ce „diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate”.
De ce a ales instanța controlul judiciar
Tribunalul București a decis o măsură preventivă mai blândă decât arestarea preventivă, reținând că activitatea descrisă de acuzare a încetat după intervenția anchetatorilor.
Judecătorul a arătat că toate locațiile au fost verificate, beneficiarii au fost identificați și relocați, iar principalele mijloace de probă au fost administrate prin percheziții, ridicarea documentelor, suporturilor informatice, cardurilor bancare și înscrisurilor relevante.
De asemenea, instanța a reținut că nu rezultă că inculpații ar fi încercat să influențeze martori, să distrugă probe sau să exercite presiuni asupra persoanelor audiate. Nu au fost identificate nici elemente care să indice un risc concret de sustragere de la urmărirea penală, inculpații având domicilii cunoscute.
În aceste condiții, Viorel Pașca și membrii familiei sale au fost plasați sub control judiciar, în timp ce ancheta DIICOT continuă. Decizia nu reprezintă o soluție pe fondul acuzațiilor, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Sursă: stiripesurse.ro
