Fostul prim-ministru Florin Cîțu critică dur direcția economică a ultimelor guverne și acuză clasa politică de lipsă de coerență, intervenționism excesiv și amânarea reformelor reale. Într-un editorial publicat pe financialintelligence.ro, Cîțu susține că România revine periodic la aceeași listă de soluții (taxe mai mici, stat suplu, privatizare, concurență și libertate economică) după ce, în practică, statul a acționat exact în sens opus.
Potrivit fostului premier, guvernele „redescoperă la fiecare câțiva ani aceeași listă de soluții pentru problemele pe care tot ele le-au creat sau le-au amânat de 36 de ani”.
„Cresc taxele, după care constată că munca este suprataxată și promit taxe mai mici. Cresc birocrația, iar în campanie promit debirocratizare. Vorbesc despre privatizare, monedă puternică, justiție funcțională și stat suplu după ce au făcut angajări pe bandă, au creat noi instituții și au înființat alte companii de stat”, afirmă Cîțu.
„Aceeași listă de soluții, reciclată la câțiva ani”
Florin Cîțu susține că România a invocat frecvent obiective liberale, însă le-a aplicat rar și pentru perioade scurte. În opinia sa, deși discursul politic a vorbit uneori despre taxe mai mici, economie de piață și reducerea statului, acțiunea guvernamentală a mers aproape constant spre „mai multe taxe, mai multă reglementare, mai multă redistribuire, mai multe instituții și o economie tot mai dependentă de decizia politică”.
Fostul premier acuză și lipsa de coerență a guvernelor recente, despre care spune că promit piață liberă în timp ce intervin în prețuri, promit taxe mai mici în timp ce le majorează și vorbesc despre debirocratizare în timp ce extind aparatul de stat.
„Pentru prea mulți dintre cei care ne conduc, păstrarea funcției este mai importantă decât destinația”, scrie Cîțu.
El susține că un reformator real poate avea o viață politică scurtă în actuala fragmentare politică, dar că reformele adevărate merită asumate chiar și pentru câteva luni de mandat, cu condiția să respecte „ordinea corectă”: fundația, ancora și acceleratorul.
Fundația: statul de drept și proprietatea
Prima condiție indicată de Florin Cîțu este protejarea proprietății private. Fostul premier afirmă că, fără siguranța dreptului de proprietate, investițiile pe termen lung sunt descurajate, iar antreprenorii sunt împinși fie să își recupereze rapid capitalul, fie să caute protecție politică.
„Proprietatea trebuie să fie sfântă. Fără ea, nimic altceva nu contează”, afirmă Cîțu.
El susține că România nu a închis niciodată cu adevărat dosarul proprietății, la peste trei decenii de la căderea comunismului, în condițiile în care retrocedările sunt încă incomplete.
„Dacă proprietatea confiscată acum 80 de ani primește încă răspunsuri incerte, ce garanție are proprietatea de astăzi? Pentru un investitor pe termen lung, această întrebare este mai importantă decât orice schemă de ajutor de stat, memorandum guvernamental sau prezentare în PowerPoint despre atractivitatea României”, scrie fostul premier.
Ancora: disciplină fiscală și credibilitate monetară
A doua direcție indicată de Cîțu este disciplina fiscală și monetară. Fostul premier afirmă că România a trăit prea mult timp cu iluzia că deficitele pot înlocui reformele structurale.
„Deficitul poate cumpăra timp, dar nu poate cumpăra productivitate, instituții sau încredere”, susține acesta.
În opinia sa, deficitul structural nu poate fi eliminat printr-o taxă nouă introdusă peste noapte, ci prin reformarea cheltuielilor, reducerea aparatului administrativ, schimbarea stimulentelor și limitarea capacității politicienilor de a promite azi ceea ce vor plăti contribuabilii mâine.
Cîțu critică și politica monetară, afirmând că stabilitatea cursului valutar nu este același lucru cu stabilitatea monedei. El amintește că ținta de inflație a BNR este de 2,5%, cu un interval de variație de plus sau minus un punct procentual, dar spune că inflația s-a situat în mare parte peste acest interval în ultimii ani.
Fostul premier susține că banca centrală nu poate invoca la nesfârșit politica fiscală pentru ratarea țintei de inflație, chiar dacă responsabilitatea este comună.
„Mandatul fundamental al unei bănci centrale nu este protejarea exportatorilor și nici cosmetizarea cursului. Este stabilitatea prețurilor”, afirmă Cîțu.
Critici la adresa intervențiilor BNR pe curs
Florin Cîțu face referire și la explicațiile guvernatorului BNR privind intervențiile prin care banca centrală a cumpărat valută pentru a împiedica aprecierea leului. Fostul premier susține că o astfel de alegere nu este neutră.
În opinia sa, menținerea unui leu mai slab a favorizat anumite sectoare exportatoare, dar a făcut importurile mai scumpe, a afectat consumatorii și firmele dependente de importuri și i-a costat mai mult pe românii cu credite în euro, care au plătit rate mai mari în lei.
Cîțu consideră că o apreciere a leului ar fi putut funcționa ca un canal prin care inflația să scadă mai repede.
Acceleratorul: concurență, dereglementare și privatizare
A treia direcție invocată de fostul premier este accelerarea economiei prin concurență, dereglementare și privatizare. Cîțu face însă o distincție între eliminarea rapidă a plafonărilor, licențelor inutile și controalelor arbitrare, pe de o parte, și privatizarea activelor importante, pe de altă parte.
El susține că eliminarea barierelor administrative poate începe „din prima zi”, pentru că reducerea puterii statului de a interveni abuziv face parte din construcția statului de drept.
În schimb, privatizarea trebuie făcută într-un cadru solid, altfel există riscul ca monopolul statului să fie înlocuit cu un monopol privat protejat tot de stat.
„Dacă vinzi activele deținute de stat într-un mediu în care legea este arbitrară, justiția lentă, iar accesul la decizie depinde de conexiuni, nu obții automat concurență. Riști să transformi monopolul statului într-un monopol privat, protejat tot de stat”, avertizează Cîțu.
El afirmă că privatizările trebuie continuate, dar numai într-un cadru în care proprietatea este protejată, regulile sunt cunoscute dinainte, licitațiile sunt transparente, iar concurența ulterioară este reală.
„Nu este clar unde vor să ducă România”
Florin Cîțu critică și lipsa unei destinații asumate de cei care conduc țara. Fostul premier întreabă dacă România vrea integrarea deplină în nucleul Uniunii Europene și, dacă da, unde este calendarul credibil pentru adoptarea monedei euro.
El susține că din acțiunile ultimelor guverne nu rezultă o direcție clară, ci mai degrabă încercarea de a aplica, sub presiune, reforme contradictorii.
„Cresc taxele, dar vorbesc despre stimularea investițiilor. Plafonează prețuri, dar promit economie de piață. Înființează instituții, dar promit un stat mai mic. Vorbesc despre privatizare, dar nu rezolvă arbitrarul administrativ. Cer încredere, dar schimbă regulile în timpul jocului”, scrie fostul premier.
În opinia sa, aceasta este „una dintre cele mai toxice combinații posibile”.
Cîțu: „Mai puțin stat, taxe mai mici și mai multă libertate economică”
Florin Cîțu afirmă că soluția sa este una clară: „mai puțin stat, taxe mai mici și mai puține, mai multă libertate economică, domnia legii și proprietate privată”.
Fostul premier spune că speră ca destinația României să fie integrarea deplină într-o Europă prosperă și competitivă, dar avertizează că acest lucru presupune reforme asumate într-o ordine corectă.
El cere închiderea dosarului retrocedărilor, cu prioritate pentru cetățenii în vârstă, responsabilizarea administrației, protejarea proprietății și contractelor, reconstruirea credibilității fiscale și monetare, eliminarea controalelor arbitrare și a barierelor administrative, urmate de privatizări transparente și concurență reală.
„România nu mai are nevoie de încă o listă de reforme. Are nevoie să-și asume destinația și ordinea corectă pentru a ajunge acolo”, conchide Florin Cîțu.
Sursă: stiripesurse.ro
