Prima licitație pentru vânzarea șantierului naval din Mangalia, prezentat în ultimele luni drept una dintre piesele importante ale planului de relansare industrială prin programul european SAFE, s-a încheiat fără niciun ofertant. Nici Rheinmetall, compania germană invocată în repetate rânduri de autoritățile române în legătură cu viitoarea producție de nave militare la Mangalia, nu s-a înscris în procedură.
Termenul-limită pentru depunerea documentației a fost sâmbătă, 27 iunie, ora 13.00, însă pe adresa lichidatorului CITR nu a fost transmisă nicio ofertă, potrivit informațiilor News.ro. Eșecul primei licitații pune într-o lumină delicată mesajele transmise până acum de Guvern și de Ministerul Apărării, care au alimentat așteptarea că șantierul ar urma să fie salvat printr-un proiect industrial major, finanțat prin SAFE și legat de grupul Rheinmetall.
Licitație fără ofertanți, la un preț considerat descurajant
Șantierul naval din Mangalia, fost Damen Mangalia, se află în faliment, iar creditorii au aprobat vânzarea activului funcțional la un preț de pornire de 184 de milioane de euro, fără TVA. Suma este apropiată de valoarea de piață estimată și mult peste valoarea de lichidare, evaluată la aproximativ 84 de milioane de euro.
Această diferență pare să fi cântărit decisiv. În plus, investitorii interesați ar fi trebuit să depună o garanție de participare de 10% din prețul de pornire, adică peste 18 milioane de euro, și să achiziționeze caietul de sarcini. În condițiile în care compania este deja în faliment, forța de muncă se risipește, iar terenul de sub șantier aparține statului român, pachetul pare să fi fost prea complicat chiar și pentru investitorii despre care se vorbea public ca fiind interesați.
Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a explicat anterior că lichidatorul aplică strategia decisă de creditori: „Operațiunea este una de vânzare în lichidare. Creditorii au stabilit un preț de pornire și eu la prețul ăla fac licitația”. El a atras atenția și asupra faptului că orice cumpărător va trebui să aibă o înțelegere cu statul român, pentru că terenul pe care funcționează șantierul nu aparține societății scoase la vânzare.
Lipsa Rheinmetall de la prima licitație este elementul politic cel mai sensibil. Guvernul și Ministerul Apărării au legat contractul de aproximativ 920 de milioane de euro pentru nave militare de planul grupului german de a prelua și revitaliza infrastructura de la Mangalia. MApN a transmis anterior că execuția proiectului este „corelată” cu planul Rheinmetall de a transforma șantierul într-un hub naval militar pentru flancul estic.
În paralel, comunicările publice ale Rheinmetall au fost mai prudente. Compania a anunțat că „analizează”, împreună cu MSC, posibilitatea preluării șantierului și realizării de investiții, nu că a decis efectiv cumpărarea acestuia. Prima licitație arată acum diferența dintre formula optimistă a autorităților și angajamentul real al investitorului: când procedura a ajuns la momentul depunerii ofertelor, nu s-a prezentat nimeni.
Pentru Guvernul Bolojan, situația este incomodă. Executivul a mizat politic pe ideea că banii din SAFE vor acoperi nu doar achiziții militare, ci și relansarea unei capacități industriale strategice. În realitate, în acest moment, statul are un șantier în faliment, o procedură de vânzare fără ofertanți, sute de angajați în preaviz și un contract militar care depinde de o infrastructură asupra căreia Rheinmetall nu are încă niciun control.
Șase licitații la același preț pot prelungi blocajul
Strategia aprobată de creditori prevede cel puțin șase licitații succesive, în aceleași condiții, la prețul de 184 de milioane de euro. Asta înseamnă că, în lipsa unei schimbări de strategie, următoarele luni pot repeta același scenariu: preț mare, garanție ridicată, incertitudine juridică privind terenul și absența unui angajament ferm din partea unui investitor strategic.
Liderul sindicatului Navalistul, Laurențiu Gobeajă, a avertizat că rezultatul era previzibil. În opinia sa, menținerea a cel puțin șase licitații la același preț nu va produce rezultate diferite, iar timpul pierdut poate distruge exact ceea ce face șantierul valoros: oamenii calificați.
Angajații pleacă înainte ca Guvernul să găsească soluția
Problema socială devine tot mai gravă. Ultimii angajați ai șantierului au intrat în preaviz, iar perioada se încheie la jumătatea lunii iulie. După acest moment, șantierul riscă să rămână nu doar fără proprietar nou, ci și fără personalul specializat care ar putea relua rapid activitatea.
Laurențiu Gobeajă a avertizat că foștii angajați nu pot aștepta luni întregi clarificarea situației. Mulți își caută deja alte locuri de muncă, inclusiv în companii concurente, iar recrutarea ulterioară a unor navaliști cu experiență va fi dificilă. Cu cât procedura se prelungește, cu atât scade șansa ca șantierul să poată fi repornit rapid, chiar dacă va apărea un investitor.
Aceasta este miza ignorată în discursul optimist al autorităților: nu este suficient ca statul să anunțe contracte militare și posibili investitori, dacă între timp capacitatea industrială se degradează, iar forța de muncă se pierde.
Contracte de sute de milioane, dar fără răspunsuri clare
Programul SAFE a fost prezentat ca o oportunitate majoră pentru România. MApN listează proiecte de înzestrare finanțate prin acest instrument, inclusiv nave de patrulare maritime și alte capabilități navale. În cazul Mangalia, însă, întrebarea centrală rămâne fără răspuns: cum vor fi construite navele la un șantier pe care investitorul anunțat nu l-a cumpărat, unde prima licitație a eșuat, iar angajații sunt concediați?
În plus, asupra proiectului planează și controverse legate de costuri. În spațiul public a fost relatat că Damen Galați transmisese anterior o ofertă pentru patru nave militare la un preț mult mai mic, de 457 de milioane de euro, în timp ce prin SAFE sunt alocate aproximativ 920 de milioane de euro pentru nave similare. MApN a susținut că proiectele nu sunt comparabile și că navele vizate prin SAFE au alte cerințe operaționale, dar diferența rămâne una care cere explicații complete, mai ales în contextul presiunilor bugetare invocate de Guvernul Bolojan.
Sursă: stiripesurse.ro
