Luna aceasta, cea de-a 13-a ediție a Forumului Global al Nicotinei (GFN) a reunit experți internaționali pentru a analiza consecințele neintenționate ale abordărilor bazate pe prohibiție în reglementarea produselor cu nicotină. Sub tema din acest an, „Prohibiția și sănătatea publică”, discuțiile s-au concentrat pe costurile economice, sociale și de sănătate asociate restricționării accesului la alternativele care nu implică arderea tutunului, considerate cu risc redus.
Un mesaj central care a reieșit din cadrul forumului este că politicile care limitează sau interzic produsele cu risc redus, precum țigaretele electronice, pliculețele cu nicotină sau produsele cu tutun încălzit, pot ajunge de fapt să protejeze cea mai nocivă formă de consum de nicotină – fumatul.
De la aversiunea față de risc la reducerea riscurilor
Arielle Selya, cercetător în domeniul comportamental și al reducerii riscurilor asociate fumatului, a evidențiat o diferență fundamentală în modul în care sunt concepute politicile publice.
Aceasta a descris un „mindset orientat spre risc”, în care reglementarea este ghidată în principal de posibilele efecte negative, în special asupra tinerilor, fără a evalua suficient beneficiile comparative și fără a a lua în considerare schimbările comportamentale mai largi din populație
„Întrebarea nu ar trebui să fie doar «Ce poate merge prost?», ci și «Este acesta mai bun decât alternativa, adică fumatul?»,” a declarat Selya.
Un alt efect nedorit, frecvent menționat în cadrul conferinței, a fost creșterea traficului ilicit ca urmare a politicilor excesiv de restrictive, care riscă să submineze obiectivele de sănătate publică. Astfel de măsuri pot alimenta comerțul ilegal, estimat la 71% pentru produsele de tip țigarete electronice la nivel global, încurajează activitățile infracționale organizate, și generează pierderi economice, fără a conduce însă la o reducere reală a fumatului.
Știință, percepții și reglementare
Konstantinos Farsalinos, cunoscut medic cardiolog, expert în sănătate publică și cercetător afiliat Universității din Patras și Universității din West Attica (Grecia), subliniază că una dintre marile probleme în domeniul sănătății publice este confuzia dintre dependență și nocivitate. Studiile arată că, deși nicotina creează dependență, nu este principalul factor responsabil pentru bolile asociate fumatului, acestea fiind generate în mare parte de procesul de ardere.
Potrivit acestuia, percepțiile eronate, inclusiv în rândul profesioniștilor din sănătate, duc la politici și mesaje care pot împiedica fumătorii să facă tranziția către alternative cu risc redus.
„Din păcate, observ îngrijorările utilizatorilor de produse alternative (n.r. cu risc redus), foști fumători, care resimt constant presiunea unor așa-numite povești alarmiste, care de cele mai multe ori sunt interpretate greșit și creează această confuzie legată de faptul dacă au luat sau nu decizia corectă. Din păcate, în cazurile în care această dezinformare are succes, oamenii nu renunță la toate produsele, ci revin la fumat.
Am constatat că peste 75% dintre profesioniștii din domeniul sănătății din Grecia consideră că nicotina este un factor important sau chiar extrem de important în apariția cancerului pulmonar asociat fumatului, deși nicotina nu este nici măcar clasificată drept carcinogen. Un procent similar a considerat că nicotina contribuie în mod semnificativ la bolile cardiovasculare și la cancerul asociate fumatului, nu doar la nivelul plămânilor, ci și al altor organe. Din păcate, toate aceste percepții eronate reprezintă un eșec al sănătății publice și, indirect și neintenționat, ajung să protejeze vânzările de țigări clasice”, a declarat Konstantinos Farsalinos.
În contextul acestor măsuri și al dezbaterilor privind rolul științei în reglementare, reprezentanții industriei au subliniat importanța unei comunicări bazate pe dovezi și a corectării percepțiilor eronate despre nicotină și produsele fără combustie. Carrie Wade, Scientific Engagement Senior Manager în cadrul BAT, a evidențiat rolul esențial al unei reglementări proporționale cu riscurile și al unei informări corecte a publicului:
„Dovezile științifice privind produsele fără fum sunt în continuă creștere. Deși creează dependență și nu sunt lipsite de risc, produsele precum țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină livrează nicotină fără compușii nocivi generați de procesul de ardere a tutunului.
Un cadru de reglementare proporțional cu profilul de risc al acestor produse, împreună cu o comunicare corectă din partea autorităților de sănătate publică, este esențial pentru a încuraja fumătorii să facă tranziția. Țările care au implementat cadre bazate pe dovezi și care permit accesul la produse care nu ard tutunul au înregistrat scăderi mai rapide ale prevalenței fumatului comparativ cu cele care adoptă abordări restrictive.”
Pe parcursul celor trei zile de dezbateri din cadrul GFN 2026 s-a conturat un consens privind necesitatea unor abordări mai echilibrate, bazate pe dovezi. Experții au subliniat că reglementarea eficientă trebuie să integreze dovezile științifice, diferențierea riscurilor și înțelegerea comportamentului consumatorilor, pentru a sprijini adoptarea reducerii riscurilor asociate fumatului. Provocarea pentru factorii de decizie rămâne găsirea echilibrului potrivit: protejarea sănătății publice, menținând în același timp accesul la alternative cu risc redus care pot accelera scăderea fumatului la nivel global.
Sursă: stiripesurse.ro
