Iranul a afirmat miercuri că va folosi o parte din activele sale îngheţate în Qatar pentru a achiziţiona bunuri de care are nevoie, după discuţii la Doha privind memorandumul de înţelegere cu Statele Unite referitor la încheierea războiului din Orientul Mijlociu, notează AFP, potrivit Agerpres.
În cadrul punerii în aplicare a textului semnat pe 17 iunie, Washingtonul a fost de acord să permită Teheranului accesul la o parte din bunurile sale îngheţate sau vizate de sancţiuni.
„În timpul discuţiilor cu oficiali qatarezi, inclusiv cu Banca Centrală, au fost analizate mai multe subiecte legate de cheltuirea unei părţi din primele şase miliarde de dolari (din fonduri)”, a afirmat viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi, prezent în Qatar pentru aceste negocieri tehnice indirecte şi citat de agenţia oficială IRNA.
Cele şase miliarde de dolari se referă la o parte din veniturile petroliere ale Iranului, transferate din Coreea de Sud către conturi cu acces restricţionat din Qatar, începând cu anul 2023.
„S-a ajuns la un acord ca, pe baza nevoilor exprimate de ţara noastră, produsele solicitate să fie achiziţionate şi puse la dispoziţia Iranului”, a adăugat Gharibabadi, fără a detalia mecanismele.
Problema activelor iraniene face parte din memorandumul de înţelegere dintre Iran şi Statele Unite care prevede că fondurile şi activele iraniene îngheţate sau supuse restricţiilor vor fi pe deplin disponibile şi utilizabile imediat ce acordul va fi pus în aplicare.
Iranul face de zeci de ani obiectul sancţiunilor americane care îi penalizează economia şi sistemul financiar. În plus, ţara şi-a văzut activele din străinătate îngheţate în urma Revoluţiei Islamice din 1979.
Nu există date oficiale privind activele iraniene îngheţate, dar presa locală a estimat recent că această sumă este de ordinul a 100 până la 123 de miliarde de dolari.
Vicepreşedintele american JD Vance menţionase un posibil mecanism de control pentru a se asigura că activele iraniene nu vor finanţa „terorismul”, lăsând să se înţeleagă că deblocarea lor ar putea fi însoţită de condiţii, în special contracte agricole cu Statele Unite.
Însă ambasadorul iranian la sediul ONU din Geneva, Ali Bahreini, a afirmat pe 23 iunie că Iranul este „singura ţară care decide soarta activelor ce vor fi deblocate” şi că „nicio altă ţară şi nicio altă entitate nu va avea un cuvânt de spus cu privire la modul în care aceste active trebuie să fie utilizate de Iran”.
Sursă: stiripesurse.ro
