Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat, marți seara, la TVR 1, că va discuta cu liderii Parlamentului și cu președinții partidelor pentru convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie. Miza este adoptarea unui pachet de cinci proiecte de lege legate de jaloanele din PNRR, printre care și controversata Lege a salarizării unitare.
Bolojan susține că România riscă să piardă finanțări europene importante dacă Parlamentul nu adoptă aceste proiecte. Potrivit acestuia, cele cinci legi au o miză financiară de peste 3,5 miliarde de euro.
„Mai avem încă cinci proiecte de legi care vor trebui adoptate în perioada următoare. Și pentru asta am luat legătura astăzi, voi lua și mâine legătura cu liderii din Parlament, cu președinții de partide, pentru a gândi o formulă de convocare a unei sesiuni parlamentare extraordinare, în așa fel încât să putem discuta aceste cinci proiecte de legi care, cumulat, depășesc aproximativ 3,5 miliarde de euro, o sumă foarte importantă pentru România”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul demis a explicat că Guvernul interimar nu poate adopta ordonanțe, astfel că toate aceste proiecte trebuie să treacă prin votul Parlamentului.
„Nu putem emite ordonanțe. Un guvern interimar nu are această abilitare, iar un guvern cu puteri depline ar fi trebuit să aibă o abilitare din Parlament”, a spus Bolojan.
Parlamentul, chemat din vacanță: „Țara asta merită un efort”
Întrebat despre faptul că Parlamentul este în vacanță, Ilie Bolojan a afirmat că situația financiară și obligațiile asumate prin PNRR justifică o sesiune extraordinară. El a subliniat că senatorii și deputații ar putea vota inclusiv online.
„Parlamentul este în vacanță, dar, având în vedere problemele României, cred că țara asta merită un efort din partea tuturor parlamentarilor, cu atât mai mult cu cât, pe perioada unei sesiuni extraordinare, atât senatorii, cât și deputații au posibilitatea votului în format online. Deci, dacă din motive obiective nu poți veni în București, există această posibilitate”, a spus Bolojan.
Potrivit acestuia, printre legile vizate se numără Codul urbanismului, Legea salarizării unitare, reglementări privind conflictul de interese și norme privind cariera funcționarilor publici.
„Aceste legi, care sunt legi de tip reformă, cum este Codul urbanismului, de exemplu, cum este Legea salarizării unitare, cum sunt aspectele care reglementează conflictul de interese, cele care reglementează cariera funcționarilor publici, sunt câteva legi importante pe care le-am finalizat”, a precizat premierul demis.
Bolojan a mai spus că două dintre proiecte sunt încă în consultare cu reprezentanții Comisiei Europene, iar Guvernul estimează că va primi acordul Comisiei până la finalul acestei săptămâni. Ulterior, proiectele ar urma să fie trimise grupurilor parlamentare pentru analiză.
„Estimarea noastră este că la finalul acestei săptămâni vom avea acordul Comisiei pe aceste două proiecte de legi, în așa fel încât să le putem trimite tuturor grupurilor parlamentare, să le studieze, să vedem dacă există observații care ar putea fi integrate, în așa fel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, estimez că ar fi o etapă potrivită pentru o sesiune extraordinară”, a afirmat Bolojan.
Legea salarizării unitare, inclusă în pachetul urgent
Una dintre cele mai sensibile legi pe care Bolojan vrea să le ducă în Parlament în sesiune extraordinară este Legea salarizării unitare. Întrebat dacă acest proiect va fi discutat în pachetul de legi, premierul demis a confirmat.
„Da, este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească și ne-am angajat că vom adopta această lege de salarizare din 2021”, a spus Bolojan.
El a susținut că proiectul trebuia gestionat în ultimii patru ani, dar nu a fost finalizat de miniștrii Muncii, deși România a avut consultanță din partea Băncii Mondiale.
„Această lege ar fi trebuit să fie gestionată în ultimii patru ani. Din păcate, miniștrii Muncii, pentru că întotdeauna atunci când ai un cartof fierbinte în mână cauți să vezi cum îl arunci eventual în curtea altora sau cum scapi de el, nu au finalizat toată documentația, deși au avut o consultanță de la Banca Mondială”, a declarat Bolojan.
Premierul demis a admis că legea este controversată, dar a spus că orice reformă salarială care creează așteptări mari și nu poate oferi creșteri pentru toată lumea va genera nemulțumiri.
„Să știți că orice lege care generează așteptări mari, dar care nu poate oferi prea mult, devine controversată și trebuie să discutăm deschis cu oamenii. Eu întotdeauna am dat explicații cât se poate de corecte și de cinstite”, a spus Bolojan.
Bolojan: România nu își mai permite să crească salariile tuturor la fel
Ilie Bolojan a legat reforma salarizării de situația deficitului bugetar și de obligația statului de a ține sub control cheltuielile publice. El a spus că România „s-a întins în anii trecuți mai mult decât își putea permite”, iar cheltuielile cu dobânzile riscă să afecteze investițiile în infrastructură, spitale și școli.
„România s-a întins în anii trecuți mai mult decât ne puteam permite și am ajuns la niște deficite enorme și am ajuns să plătim niște dobânzi enorme, care nu vor mai permite acestei țări să-și dezvolte infrastructura în anii următori, să-și finanțeze spitalele și școlile, dacă nu controlează deficitul”, a declarat Bolojan.
Potrivit acestuia, cheltuielile de personal din sectorul public sunt de aproximativ 166 de miliarde de lei, iar o indexare cu rata inflației ar însemna un efort suplimentar de aproximativ 12 miliarde de lei.
„Avem astăzi cheltuieli de personal în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei total, care, conform normalității și conform unei realități economice pe care nu o putem nega, trebuie indexate de la sfârșitul acestui an. Pentru că inflația pe care am avut-o în anul acesta, inevitabil, a rupt și a scăzut puterea de cumpărare a celor care lucrează în toată România”, a explicat Bolojan.
El a adăugat că rata inflației ar putea duce la o creștere de peste 7%, ceea ce ar însemna încă 12 miliarde de lei la cheltuielile de personal.
„Asta înseamnă că avem o rată a inflației, de exemplu, de peste 7%, ceea ce înseamnă că majorarea ar fi de la 166 plus 12 miliarde. Dau niște cifre rotunjite”, a spus premierul demis.
Două variante: indexare generală sau salarizare unitară
Bolojan a prezentat două opțiuni: fie statul indexează toate salariile bugetarilor cu rata inflației, fie adoptă Legea salarizării unitare și face corecții între categoriile de angajați.
Prima variantă, spune el, ar fi cea mai simplă politic, pentru că nu ar deranja aproape pe nimeni, dar ar duce la pierderea banilor aferenți jalonului PNRR.
„Avem posibilitatea să indexăm, așa cum s-a făcut în fiecare an, salariile în sectorul public. Asta a fost varianta cea mai simplă. La toată lumea le-a crescut cu rata inflației. A fost o practică curentă. Dacă facem asta, teoretic nu deranjăm pe nimeni. Lăsăm lucrurile bune sau rele așa cum sunt, doar le indexăm. Dar asta înseamnă că România va pierde suma aferentă acestui jalon, care este undeva de aproape 1 miliard de euro”, a declarat Ilie Bolojan.
A doua variantă este adoptarea Legii salarizării unitare, care ar permite României să îndeplinească jalonul și să acceseze banii europeni.
„A doua posibilitate pe care o avem este să venim cu această lege de salarizare unitară, ca țară, ceea ce înseamnă că ne luăm acești bani. Deci România își ia banii ca să-și continue lucrările”, a spus Bolojan.
Unii bugetari ar putea să nu mai primească majorări
Premierul demis a explicat că noua lege nu ar presupune creșteri egale pentru toți bugetarii. Cei care au salarii considerate peste nivelul rezultat din grila de ierarhizare nu ar mai primi majorări, în timp ce angajații cu venituri mai mici ar urma să primească majorări mai mari.
„Se poate face o creștere a acestei sume totale, dar tot în aceeași anvelopă. Numai că nu se mai face direct proporțional cu rata inflației pentru toată lumea. Și sunt două situații. Cei care sunt cu niște salarii, din diferite cauze istorice, în care unii au avut conjuncturi mai bune, mai mari decât nivelul calculat de acești specialiști, nu le vor mai crește, să spunem, salariile, așteptându-i pe cei care sunt să-i ajungă pe ceilalți”, a explicat Bolojan.
În schimb, pentru angajații cu salarii mai mici, creșterile ar putea fi de 15-20%, nu doar de 7-8%.
„Ceilalți, care sunt cu salarii mai mici, o să le crească cu ponderi mai mari. Nu de 7%, 8%, ci de 15%, 20%, și va fi un oarecare început de corecție, dar nu de pe un an pe altul”, a spus Bolojan.
El a susținut că, în opinia sa, cea mai bună soluție pentru România este adoptarea legii, chiar dacă aceasta va produce nemulțumiri.
„Din punctul meu de vedere, aceasta va fi o decizie care va trebui adoptată în Parlament și eu cred că pentru România, la modul cinstit, cea mai bună formulă este să adoptăm această lege de salarizare unitară, cu toate neajunsurile, cu toate nemulțumirile”, a declarat premierul demis.
„Nu ar trebui să scadă veniturile”
Întrebat despre temerile că unele venituri ar putea scădea, Ilie Bolojan a spus că, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii, nu ar trebui să existe astfel de situații. El a evitat însă să prezinte o garanție absolută, precizând că discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene continuă.
„Un lucru este important. Chiar dacă aceste mecanisme vor face ca în anumite zone, să spunem, să trebuiască să scadă salarii, nu le vor scădea veniturile acestor oameni. Aceasta este realitatea. Alții spun că vor scădea veniturile în mai multe categorii sociale. Din datele pe care mi le-au comunicat cei de la Ministerul Muncii, ar trebui să nu avem acest lucru”, a spus Bolojan.
Premierul demis a precizat că forma finală a legii depinde și de analiza Comisiei Europene.
„În zilele următoare se va finaliza discuția cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a evalua impactul financiar al acestei legi”, a adăugat el.
Legea va fi votată separat, nu la pachet
Ilie Bolojan a mai spus că cele cinci legi nu vor fi adoptate într-un singur pachet, ci fiecare proiect va urma procedura parlamentară.
„Vor fi adoptate lege cu lege, intră sigur în comisiile de specialitate. Partidele politice vor decide asupra acestui lucru, dar dacă au semnat un acord că vor susține acest lucru… Sigur, există o clauză acolo că trebuie aprobate de forurile partidelor”, a spus Bolojan.
El a amintit că partidele ar fi semnat, în urmă cu aproximativ o lună, un acord care prevedea o majorare de aproximativ 8 miliarde de lei, în timp ce acum anvelopa ar putea ajunge la aproximativ 12 miliarde de lei.
„Partidele politice, dacă ne aducem aminte, au semnat acum, cred că o lună de zile, un acord care prevedea o majorare cu aproximativ 8 miliarde. Acum această majorare este cu aproximativ 12 miliarde, dacă se va accepta această anvelopă”, a afirmat premierul demis.
Bolojan readuce în discuție auditul în sectorul public
În același interviu, Ilie Bolojan a spus că România ar avea nevoie de un audit al sectorului public, pentru a vedea unde există personal supradimensionat și unde aceleași fonduri ar putea fi folosite pentru salarii mai bune, dar pentru un număr mai mic de angajați.
„Cred că dacă s-ar face un audit pe care n-am reușit să-l facem, pentru că aici îți trebuie voință politică, îți trebuie timp să faci acest lucru, să auditezi tot sectorul public din România, atunci, punând în practică o auditare corectă și cinstită, decât să ai în anumite instituții trei oameni care sunt plătiți mediu sau prost, prefer să ai doi care sunt plătiți bine, care lucrează la modul serios, nu se încurcă unii pe alții”, a spus Bolojan.
El a susținut că aceasta ar fi soluția corectă pe termen lung.
„Anvelopa va fi aceeași anvelopă, dar raportată la mai puțini angajați, asta înseamnă că le va crește salariul mai mult. Asta este soluția corectă”, a spus premierul demis.
Riscul sinecurilor: „Dacă rămâne cel care nu știe nimic doar pentru că este afin…”
Întrebat despre riscul ca reducerile de personal să ducă la păstrarea angajaților cu pile și la plecarea celor competenți, Bolojan a spus că totul depinde de criterii și de responsabilitatea șefilor instituțiilor.
„Întotdeauna în instituții există oameni care lucrează mai mult, oameni care lucrează mai puțin, oameni dedicați, oameni mai puțin dedicați. Dar dacă reducerea și calculul se fac corect, pleacă cei de care într-adevăr te poți dispensa și rămân oamenii serioși”, a declarat el.
Bolojan a admis însă că, dacă selecția este făcută incorect, efectul poate fi demoralizator pentru întregul sistem public.
„Dacă văd că pleacă cel care nu are pile, dar își face treaba, și rămâne cel care nu știe nimic, doar este afin, ceea ce se poate întâmpla, asta înseamnă că ori nu s-a calculat corect, ori nu mai e nicio motivație să lucrezi”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul demis a concluzionat că România nu mai poate evita deciziile dificile doar pentru a nu deranja anumite categorii.
„Ideea este că nu facem nimic ca să nu deranjăm pe nimeni, dar totul va fi bine în anii următori. Nu stăm pe picioare și vedem unde ne-a dus”, a spus Bolojan.
Sursă: stiripesurse.ro
