În sudul Groenlandei și Islandei există o regiune uriașă a Oceanului Atlantic care sfidează tendința globală de încălzire. În timp ce oceanele lumii absorb cantități record de căldură, această zonă s-a răcit cu aproape un grad Celsius în ultimul secol. Un nou studiu sugerează că fenomenul nu este o simplă anomalie, ci ar putea reprezenta unul dintre cele mai puternice semnale că un sistem esențial de curenți oceanici se slăbește.
Regiunea care face exact opusul restului planetei
De zeci de ani, climatologii urmăresc cu atenție o zonă situată între Groenlanda și Islanda.
În timp ce aproape toate oceanele lumii înregistrează temperaturi tot mai ridicate, această regiune s-a răcit constant. Fenomenul este atât de neobișnuit încât a primit propriul nume în literatura științifică: „warming hole”, adică „gaura de răcire” din Atlantic, potrivit unui studiu recent.
Noua cercetare arată că răcirea nu se produce doar la suprafață, ci și în adâncurile oceanului, ceea ce îi face pe oamenii de știință să creadă că explicația trebuie căutată într-un mecanism mult mai amplu decât simplele schimbări ale vremii.
Un „transportor” uriaș de căldură pare să încetinească
În centrul preocupărilor se află AMOC (Atlantic Meridional Overturning Circulation), unul dintre cele mai importante sisteme de curenți oceanici de pe planetă.
Acest sistem funcționează ca o bandă transportoare gigantică. El aduce apă caldă din tropice către Atlanticul de Nord, unde aceasta se răcește, devine mai densă și coboară în adâncuri înainte de a se întoarce spre sud.
„Toate semnalele indică influența AMOC”, a explicat Stefan Rahmstorf, profesor de fizica oceanelor la Universitatea Potsdam și autor al studiului.
Potrivit cercetătorului, modificarea transportului de căldură realizat de acest sistem este cea care determină răcirea misterioasei regiuni din Atlantic.
De ce îi sperie pe cercetători
Problema nu este existența unei zone mai reci.
Problema este că această răcire ar putea indica slăbirea unui mecanism climatic care contribuie la stabilitatea vremii în emisfera nordică.
Tot mai multe studii sugerează că AMOC pierde din intensitate pe măsură ce încălzirea globală accelerează topirea ghețarilor și a calotei glaciare din Groenlanda.
Apa dulce provenită din topirea gheții modifică echilibrul de salinitate și temperatură de care depinde funcționarea curenților oceanici.
Unii cercetători estimează că sistemul este deja la cel mai scăzut nivel din ultimii aproximativ 1.000 de ani.
Ce s-ar întâmpla dacă sistemul s-ar prăbuși
O oprire completă a AMOC este considerată unul dintre cele mai periculoase puncte de cotitură climatică.
Consecințele nu s-ar limita la Atlanticul de Nord.
Experții avertizează că un asemenea scenariu ar putea accelera creșterea nivelului mărilor pe coasta de est a Statelor Unite, ar modifica regimul musonic din Africa și Asia și ar provoca schimbări dramatice ale vremii în Europa.
Paradoxal, într-o lume care se încălzește, unele regiuni europene ar putea experimenta ierni mult mai severe.
De asemenea, schimbarea circulației oceanice ar putea afecta agricultura, resursele de apă și ecosistemele marine de pe mai multe continente.
Nu toți oamenii de știință sunt convinși
Autorii studiului spun că rezultatele obținute din observații și modele climatice indică tot mai clar legătura dintre pata rece din Atlantic și slăbirea AMOC.
Totuși, alți specialiști avertizează că există încă incertitudini.
„Nu cred că acest studiu va reprezenta ultimul cuvânt în această problemă”, a declarat David Thornalley, profesor de știința oceanelor și a climei la University College London.
Alți experți consideră însă că noua cercetare adaugă dovezi importante într-o dezbatere care durează de ani de zile.
Dincolo de disputele științifice, concluzia principală este că Atlanticul transmite un semnal tot mai greu de ignorat.
Sursă: stiripesurse.ro
