O decizie recent publicată a Curții Constituționale readuce în atenție una dintre cele mai controversate teme din ultimii ani: folosirea argumentului „siguranței naționale” pentru clasificarea unor informații cu impact asupra sistemului judiciar. Uniunea Națională a Judecătorilor a încercat să obțină o interpretare care ar fi permis un control mai strict asupra acestor refuzuri, însă CCR a respins demersul.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o excepție de neconstituționalitate prin care Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) încerca să limiteze posibilitatea autorităților de a refuza accesul la informații publice invocând motive de siguranță națională.
Decizia, pronunțată în decembrie 2025 și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 din 3 iunie 2026 are la bază un litigiu mai vechi dintre UNJR și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), fostul DIPI, instituție aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.
Ce au încercat să obțină judecătorii
În esență, UNJR susținea că anumite informații privind funcționarea justiției și desfășurarea procedurilor judiciare nu ar trebui să poată fi ascunse automat în spatele conceptului de „siguranță națională”.
Judecătorii au criticat faptul că, de-a lungul timpului, noțiunea de securitate națională ar fi fost extinsă prin documente și hotărâri care nu au fost adoptate de Parlament, ci de alte instituții ale statului, inclusiv prin acte clasificate sau nepublice.
Potrivit argumentelor prezentate la CCR, această extindere a permis includerea unor aspecte care țin de corupție, administrarea justiției și funcționarea sistemului judiciar în sfera securității naționale, ceea ce a limitat accesul publicului la anumite informații.
Miza: cine decide ce rămâne secret
UNJR a susținut că instanțele ar trebui să poată verifica nu doar existența unei clasificări, ci și dacă restrângerea accesului la informație este legală, necesară și proporțională.
În prezent, atunci când o instituție invocă faptul că informațiile solicitate sunt clasificate și țin de siguranța națională, accesul poate fi refuzat în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Judecătorii au avertizat că o interpretare prea largă a acestor excepții poate afecta transparența și controlul public asupra unor activități care au impact asupra funcționării justiției.
CCR nu a intrat pe fondul disputei
Curtea Constituțională nu a analizat dacă argumentele UNJR sunt corecte sau nu. Judecătorii constituționali au decis că problema ridicată nu este una de constituționalitate, ci una care ține de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele de judecată.
CCR a arătat că solicitarea formulată ar fi avut ca efect modificarea sau completarea legii, competență care aparține Parlamentului, nu Curții Constituționale.
În consecință, excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca inadmisibilă.
O dispută cu ecouri din perioada protocoalelor secrete
Cazul este relevant deoarece atinge una dintre cele mai controversate teme din ultimii ani: relația dintre sistemul judiciar și structurile din domeniul securității naționale.
În argumentele depuse la dosar sunt invocate inclusiv hotărâri ale CSAT prin care corupția a fost calificată drept vulnerabilitate la adresa securității naționale, precum și efectele pe care această abordare le-ar fi avut asupra implicării structurilor informative în zona judiciară.
Prin demersul său, UNJR încerca să creeze posibilitatea unui control mai strict asupra refuzurilor de a comunica informații publice atunci când acestea sunt clasificate sub argumentul siguranței naționale. CCR a decis însă că o asemenea schimbare nu poate fi făcută prin control de constituționalitate, ci doar prin intervenția legiuitorului.
Sursă: stiripesurse.ro
