Consiliul Poliției și Grănicerilor din Estonia a instalat primele sale dispozitive staționare de detectare și supraveghere anti-drone de-a lungul frontierei țării cu Rusia, a relatat publicația estoniană ERR pe 30 mai, potrivit The Kyiv Independent.
Sistemul anti-drone
Primele dispozitive anti-drone au fost desfășurate de-a lungul a trei secțiuni ale frontierei din sud-estul Estoniei, între punctul tripartit Estonia-Letonia-Rusia și Luhamaa, un punct de trecere a frontierei dintre Estonia și Rusia, a declarat ERR, citând un comunicat de presă al Ministerului de Interne al Estoniei.
Conform raportului, întreaga frontieră de est va fi acoperită cu astfel de dispozitive până la sfârșitul anului.
„Primele dispozitive sunt instalate și operaționale. Desigur, acesta este doar începutul: ne îndreptăm către o rețea de drone care acoperă întreaga Estonie, dar acest pas arată că lucrările pregătitoare au dat roade”, a declarat ministrul de interne al țării, Igor Taro.
Taro a adăugat că incidentele recente cu drone demonstrează că Tallinn a evaluat riscurile „foarte realist” și a luat decizii în consecință, deoarece capacitățile de supraveghere estoniane se îmbunătățesc „zi de zi”.
Consiliul Poliției și Grănicerilor din Estonia a declarat într-o postare pe Facebook că „infrastructura modernă și supravegherea flexibilă asigură că frontiera de est a Estoniei este bine protejată atât astăzi, cât și în viitor”.
Prima dronă doborâtă de un avion NATO
Măsurile au fost luate după ce un avion de vânătoare NATO a doborât pentru prima dată o presupusă dronă ucraineană deasupra teritoriului estonian pe 19 mai.
Incidente similare au fost înregistrate de mai multe ori în zilele următoare, alimentând îngrijorările crescânde în regiune.
Tensiunile din regiune au escaladat în ultimele săptămâni pe fondul amenințărilor tot mai mari ale Moscovei împotriva țărilor baltice cu privire la incidentele legate de drone.
Autoritățile ruse au acuzat țările baltice că au ajutat la atacurile cu drone ucrainene împotriva instalațiilor energetice din nord-vestul Rusiei, o afirmație respinsă de guvernele europene ca fiind dezinformare.
Amenințările Moscovei
Moscova a amenințat în mod repetat – și, în cazul Ucrainei, a invadat – vecinii săi sub pretextul „protecției” rușilor și a vorbitorilor de limbă rusă din străinătate.
Analiștii spun că Rusia folosește de mult timp propaganda pentru a viza vorbitorii de limbă rusă din țările baltice – dintre care unii au puține cunoștințe de limbile locale – pentru a influența opinia publică și a semăna diviziune.
Războiul total al Rusiei în Ucraina a accelerat eforturile guvernelor baltice de a integra aceste comunități și de a reduce influența Moscovei prin eliminarea treptată a limbii ruse în educație, înăsprirea regulilor privind imigrația și vizarea organizațiilor legate de Rusia.
Sursă: stiripesurse.ro
