Publicația israeliană The Jerusalem Post scrie, într-o amplă analiză despre România, că antisemitismul a devenit tot mai vizibil în spațiul public românesc, fiind prezent în demonstrațiile extremei drepte, în mișcări politice radicale și în retorica ostilă dintr-o parte a presei. Articolul publicat pe 21 mai 2026 susține că România are unele dintre cele mai avansate legi europene împotriva antisemitismului și negării Holocaustului, dar că aplicarea lor ar fi rămas mult timp deficitară.
Cazul Șoșoacă
Relatarea pornește de la cazul Dianei Șoșoacă, europarlamentar și lider al partidului S.O.S. România, după ce Parlamentul European i-a ridicat imunitatea la cererea Parchetului din București. Potrivit publicației israeliene, Șoșoacă ar putea fi judecată în România pentru acuzații care includ promovarea antisemitismului, negarea Holocaustului, glorificarea unor persoane implicate în genocid și crime de război, precum și promovarea ideologiilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.
The Jerusalem Post notează că Șoșoacă a fost aleasă inițial senator pe listele AUR, formațiune descrisă drept naționalistă și de extremă dreapta, dar ulterior a fost exclusă din partid, iar în 2024 a ajuns în Parlamentul European pe listele S.O.S. România. Publicația amintește și de episodul din Parlamentul României, de la un eveniment dedicat prieteniei româno-israeliene, când Șoșoacă a provocat un scandal, acuzându-și colegii de trădare și reluând acuzații cu tentă conspiraționistă.
Silviu Vexler, prezentat ca una dintre principalele ținte
Un spațiu important este acordat deputatului Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România. Publicația scrie că Vexler a devenit una dintre țintele principale ale campaniilor antisemite, în special după promovarea legislației care urmărește combaterea glorificării celor implicați în Holocaustul din România.
Vexler este citat afirmând că dosarul Șoșoacă este important, dar că testul real pentru autoritățile române va fi modul în care vor gestiona, în anii următori, cazurile mai puțin vizibile, cotidiene, de antisemitism și negare a Holocaustului. El spune că în România au existat, timp de decenii, dosare care nu au dus la condamnări, deși legislația împotriva negării Holocaustului exista.
Publicația israeliană amintește și campania „Stop Vexler”, lansată de un partid de extremă dreapta, Acțiunea Conservatoare, format din foști membri AUR. Potrivit articolului, campania îl prezintă pe Vexler drept „trădător” și acuză așa-numita „Lege Vexler” că ar urmări ștergerea identității naționale și culturale românești.
„Valul antisemit” ar fi fost amplificat de campaniile electorale
Profesoara Felicia Waldman, coordonatoarea Centrului de Studii Ebraice de la Universitatea din București și reprezentantă în structuri legate de memoria Holocaustului, este citată de The Jerusalem Post cu afirmația că actualul val antisemit nu a început odată cu atacurile Hamas din 7 octombrie sau cu războiul din Orientul Mijlociu, ci odată cu campaniile electorale din România.
Ea susține că discursul unor candidați și folosirea unor figuri istorice asociate extremei drepte au făcut ca retorica antisemită să devină mai vizibilă și mai acceptabilă în spațiul public. Waldman afirmă că antisemiții nu sunt majoritari în România, dar avertizează că sunt suficient de vocali încât să influențeze și alte segmente ale societății.
În articol este citat și Marco Maximilian Katz, fondatorul Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România, care vorbește despre o creștere a demonstrațiilor pro-palestiniene după 7 octombrie și despre faptul că, în opinia sa, unele dintre acestea au devenit un vehicul pentru exprimarea antisemitismului. Katz critică autoritățile române, despre care spune că recunosc existența problemei, dar se comportă ca și cum ar avea situația sub control.
Critici la adresa autorităților și avertismente privind extrema dreaptă
The Jerusalem Post citează și poziția lui Moshe Kantor, președintele Congresului Evreiesc European, care avertizează că România asistă la revenirea unui antisemitism „de modă veche”, inclusiv prin teorii ale conspirației, glorificarea mișcărilor fasciste și reabilitarea unor figuri asociate Holocaustului. El afirmă că aplicarea consecventă a legilor împotriva antisemitismului va fi un test pentru România.
Articolul abordează și rolul președintelui Nicușor Dan, despre care notează că a contestat legislația susținută de Vexler. Deputatul este citat spunând că nu înțelege de ce președintele a ales să se opună legii și că acest gest ar fi avut un impact negativ. Publicația prezintă și opinia Feliciei Waldman, potrivit căreia poziția lui Nicușor Dan ar putea fi explicată prin calcule politice și prin teama de a nu ostiliza un electorat extremist.
În final, publicația israeliană descrie România ca aflându-se într-un moment critic. Vexler avertizează că o eventuală guvernare AUR ar fi „dezastruoasă” pentru întreaga societate și pentru comunitatea evreiască. Articolul se încheie cu mărturia lui Gilbert Saim, corist la Templul Coral din București, care spune că antisemitismul din România nu se manifestă neapărat prin violență fizică directă, ci prin abuzuri online, graffiti, profanări de cimitire și retorică extremistă.
Sursă: stiripesurse.ro
