Cercetătorii de la Laboratorul de Biologie a Progresiei Tumorale din cadrul Institutului de Cercetare a Cancerului, parte a Centrului Medical Național de Cercetare din Tomsk, au studiat plasticitatea tumorală – capacitatea celulelor tumorale de a-și schimba proprietățile pentru a supraviețui în condiții nefavorabile, inclusiv evitarea terapiei.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Genes Chromosomes Cancer (Q1), potrivit Radio Rador România.
Folosind analiza unicelulară, oamenii de știință au comparat zece probe din centrul, zona intermediară și marginea unei tumori de adenocarcinom pulmonar.
„Am demonstrat că plasticitatea celulară din interiorul tumorii este distribuită inegal și depinde de regiunea țesutului tumoral”, a declarat Anna Hozainova, cercetător la Laboratorul de Biologie a Progresiei Tumorale din cadrul Institutului de Cercetare a Cancerului din Tomsk.
S-a dovedit că cele două manifestări cele mai cunoscute ale plasticității – tranziția epitelio-mezenchimală (TEM) și caracterul de stem – care permit celulelor tumorale să dobândească trăsături „agresive”, inclusiv evitarea supravegherii imune, rezistența la terapie și formarea de metastaze, se manifestă diferit în diferite zone ale tumorii și sunt asociate în mod distinct cu prognosticul bolii.
„Comunitatea științifică a susținut mult timp opinia potrivit căreia TEM și caracterul de stem sunt accentuate mai aproape de marginea tumorii. Cu toate acestea, am constatat că TEM este cel mai pronunțat în centrul tumorii, nu la marginea acesteia, ceea ce contrastează cu datele din domeniu”, a remarcat Anna Hozainova.
„O analiză detaliată a plasticității celulare a relevat complexitatea structurii tumorale, care depinde de caracteristicile pacientului”, a adăugat ea.
Autorii articolului notează că TEM a fost considerată mult timp un mecanism cheie al progresiei tumorale, stimulând căutarea unor modalități de a o suprima terapeutic.
Cu toate acestea, TEM este reglată de multiple căi de semnalizare implicate și în dezvoltarea și regenerarea normală a țesuturilor. Prin urmare, intervenția directă în aceste mecanisme necesită o precauție extremă și poate duce la efecte secundare grave.
Totuși, autorii au identificat celule „plastice” care contribuie la rata scăzută de supraviețuire a pacienților cu cancer pulmonar.
Aceste celule, mai exact genele lor specifice, pot fi considerate ținte terapeutice pentru reducerea riscului de progresie a cancerului pulmonar și îmbunătățirea prognosticului.
„Rezultatele studiului oferă noi perspective asupra mecanismelor care permit tumorilor să supraviețuiască și să se adapteze în organism.
În plus, acestea demonstrează importanța utilizării secvențierii ARN unicelulare pentru a identifica caracteristicile diferitelor tipuri de celule tumorale și pentru a dezvolta abordări mai precise și personalizate pentru diagnosticarea și tratamentul cancerului”, a comentat Evgheni Denisov, doctor în științe biologice, director adjunct pentru cercetare la Institutul de Cercetare a Cancerului din Tomsk.
Studiul a fost susținut de o subvenție a Centrului Național de Cercetare Medicală din Tomsk, „Plasticitatea celulară ca program molecular general pentru embriogeneză și oncogeneză”, a declarat Evgheni Denisov pentru Kommersant-Science.
Sursă: stiripesurse.ro
