Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a publicat motivarea avizului negativ acordat propunerii ministrului Justiției de numire a procurorului Cristina Chiriac în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ). Decizia a fost adoptată în 12 martie 2026, cu 5 voturi „împotrivă” și unul „pentru”, în ciuda faptului că magistratul îndeplinea toate condițiile legale și avea o carieră evaluată cu calificativul „Foarte bine”.
În esență, CSM arată că problemele nu țin de parcursul profesional sau de criteriile formale, ci de modul în care candidata și-a susținut proiectul și de capacitatea de a convinge că are profilul necesar pentru cea mai înaltă funcție din Ministerul Public.
Proiect general, fără fundament concret
Unul dintre reproșurile centrale vizează lipsa unei fundamentări solide a proiectului managerial și a viziunii prezentate. Secția pentru procurori arată explicit că nu a fost convinsă că propunerea se bazează pe o cunoaștere reală a sistemului.
„Secția nu a putut ajunge la convingerea că viziunea candidatei (…) se bazează pe o cunoaștere clară și concretă a realităților cu care se confruntă în prezent toate structurile din cadrul Ministerului Public (nu doar cele specializate)”, se arată în hotărâre.
CSM subliniază că, deși un plan managerial presupune un anumit grad de generalitate, este necesar ca „obiectivele propuse (…) să convergă dintr-o cunoaștere clară și aprofundată a realităților și provocărilor”, ceea ce, în cazul de față, nu a fost demonstrat nici prin proiect, nici prin răspunsurile din interviu.
Experiență limitată în zona parchetelor nespecializate
Un alt punct sensibil reținut de CSM este legat de profilul profesional al candidatei, construit în mare parte în structuri specializate, în special DNA, în timp ce funcția de procuror general implică în principal coordonarea parchetelor nespecializate.
CSM notează că, deși Chiriac a susținut că experiența sa îi oferă o viziune asupra problemelor sistemice, ea „a admis că nu este la curent cu anumite aspecte punctuale în legătură cu activitatea acestor unități de parchet”, inclusiv privind instrumentarea unor cauze specifice.
În privința atribuțiilor de ordonator principal de credite, Secția a fost critică față de răspunsul potrivit căruia s-ar baza pe specialiști: „stabilirea obiectivelor și a priorităților (…) sunt elemente care țin de însăși esența activității de management”, iar sprijinul tehnic nu poate substitui rolul decizional al procurorului general.
Evitarea unor răspunsuri clare pe teme sensibile
Un element major în motivarea avizului negativ este modul în care candidata a răspuns la întrebările privind competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați, subiect intens dezbătut public.
CSM reține că aceasta „a evitat să ofere un răspuns concret și asumat”, iar „din răspunsurile oferite (…) nu se poate decela o opinie clară și asumată”, ceea ce „generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”.
Mai mult, Secția arată că ezitările au fost însoțite și de confuzii juridice privind rolul CSM în procedura de desemnare a procurorilor competenți în astfel de cauze.
Probleme de cunoaștere a realităților din sistem
CSM critică și faptul că magistratul nu a identificat corect problemele actuale majore din activitatea parchetelor. Un exemplu relevant este răspunsul privind principalele dificultăți ale procurorilor.
„Indicarea unui ordin (…) ca principală vulnerabilitate (…) este (…) surprinzătoare și dovedește o cunoaștere deficitară a problemelor (…) în condițiile în care limitarea accesului procurorilor la aplicația ECRIS (…) a îngreunat semnificativ activitatea”, se arată în motivare.
Soluția propusă de candidată – dialog la nivel local între instanțe și parchete – este calificată de CSM drept „o abordare minimalistă”, insuficientă pentru o problemă sistemică.
Lipsă de leadership și viziune strategică
Pe aceeași linie, Secția consideră că răspunsurile candidatei indică o lipsă de asumare a rolului de conducere.
„Se desprind (…) atât o lipsă de asumare a leadership-ului, cât și o lipsă de viziune asupra activității Ministerului Public”, arată documentul, subliniind necesitatea unor soluții unitare și coordonate la nivel național.
De asemenea, multe dintre măsurile propuse în proiect sunt criticate pentru lipsa de fundamentare și de date concrete, inclusiv propunerile privind elaborarea de metodologii sau specializarea procurorilor în anumite domenii.
Dificultăți în susținerea proiectului și a standardelor europene
CSM reține că magistratul a întâmpinat dificultăți și în explicarea standardelor europene în materie de justiție, precum și în transpunerea recomandărilor internaționale în măsuri concrete.
„Candidata nu a reușit să indice (…) o măsură concretă”, limitându-se la enunțuri generale precum intensificarea luptei anticorupție, fără detalii privind implementarea.
Aceeași lipsă de claritate este observată și în privința strategiei multianuale propuse, pentru care nu au fost explicate mecanismele de elaborare și aplicare.
Standardul de integritate și percepția publică
Hotărârea abordează și aspecte legate de imaginea publică a candidatei. CSM remarcă faptul că aceasta a oferit explicații detaliate pentru o eroare din declarația de avere, însă a fost mult mai rezervată în privința unui dosar controversat din activitatea sa.
„Din perspectiva standardului de integritate, ar fi fost oportună (…) o minimă detaliere”, mai ales în contextul unei percepții publice sensibile, arată Secția, referindu-se la acuzațiile că procurorul ar fi „ascuns” dovezile abuzurilor sexuale comise de fostul episcop de Huși.
Concluzia CSM: profil insuficient pentru funcția de procuror general
În final, CSM sintetizează evaluarea într-un pasaj esențial, care a fundamentat avizul negativ.
„Răspunsurile (…) nu au fost suficient de clare și de coerente (…) fiind constatate ezitări (…) precum și lipsa unor argumente concrete (…) prestația (…) nu poate conduce la o convingere în sensul existenței abilităților manageriale, a autorității profesionale și a viziunii strategice”, se arată în motivare.
Secția avertizează că un aviz favorabil ar fi transformat procedura într-un act „pur formal, lipsit de substanță”, validând o candidatură care nu atinge standardul necesar pentru funcția de procuror general.
Context: propunerea ministrului și procedura de numire
Cristina Chiriac a fost propusă de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, în baza procedurii prevăzute de Legea nr. 303/2022. Conform acesteia, ministrul face selecția și înaintează propunerea către CSM, care emite un aviz consultativ, după un interviu în fața Secției pentru procurori.
Numirea propriu-zisă este făcută de președintele României, iar avizul negativ nu blochează procedura, dar obligă, în practică, la reluarea interviului sau la o nouă propunere.
În documentul transmis CSM, ministrul Justiției argumentase că Chiriac are „experiență profesională vastă”, „pregătire juridică remarcabilă” și „reale aptitudini manageriale”, precum și o viziune orientată spre eficientizarea activității parchetelor și utilizarea instrumentelor moderne în combaterea criminalității.
Avizul negativ al CSM deschide astfel o nouă etapă în procedura de numire, în care ministrul Justiției trebuie să decidă dacă menține candidatura și reia interviul sau formulează o altă propunere.
Sursă: stiripesurse.ro
