Vecinii României care au aderat la 'Consiliul pentru Pace' al lui Trump. Țările UE rămân în continuare reticiente

Statele Uniunii Europene exprimă rezervări semnificative faţă de „Consiliul pentru Pace” lansat oficial joi la forumul economic de la Davos de preşedintele american Donald Trump, cu doar Ungaria şi Bulgaria semnând „Carta” fondatoare. Aceasta prevede ca ţările doritoare de statut de membri permanenti, respectiv să rămână parte a consiliului pentru mai mult de trei ani, să achite o cotizaţie iniţială de un miliard de dolari, conform agenţiilor Reuters şi EFE.

Confuzie în lista Casei Albe

Casa Albă a făcut publică joi o listă cu 19 state semnatare ale Cartei respective. În mod eronat, din ţările Uniunii Europene apare Belgia. Guvernul belgian a clarificat că nu s-a alăturat consiliului, iar menţionarea sa pe acea listă este rezultatul unei confundări cu Belarus. În plus, premierul belgian Bart de Wever a transmis indirect un mesaj lui Trump, afirmând că „demnitatea noastră nu este de vânzare, nu suntem sclavi”.

Compunerea listei de semnatari

Lista publicată de Casa Albă include, pe lângă Belgia, state precum Bahrain, Maroc, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Indonezia, Kazahstan, Kosovo, Mongolia, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Uzbekistan.

Invitaţiile de aderare la „Consiliul pentru Pace” au fost transmise de Trump atât aliaţilor Statelor Unite, cât şi unor lideri autoritari, printre care se numără preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi premierul chinez, Xi Jinping, totalizând aproximativ 60 de invitaţii. Trump a declarat miercuri că Putin a acceptat invitaţia, deşi liderul de la Kremlin nu a confirmat acest lucru.

Obiectivele Consiliului pentru Pace

Iniţiativa Statelor Unite preconizează ca acest organism să aibă un rol de supervizare în reconstrucţia Fâşiei Gaza, dar proiectul de cartă nu face referiri directe la acest teritoriu, având un obiectiv mai larg în privinţa soluţionării conflictelor armate pe glob.

Documentul Cartei critică în mod deschis „abordările şi instituţiile care au eşuat de prea multe ori”, sugerând o revizuire a rolului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi solicitând „curaj” pentru eliminarea acestora. De asemenea, textul subliniază „nevoia unei organizaţii de pace mai agile şi eficiente”. Reticenţa majorităţii liderilor faţă de acest consiliu se datorează percepţiei că este conceput de Trump ca un substitut pentru ONU.

Reacţii internaţionale la iniţiativa lui Trump

Uniunea Europeană se arată sceptică cu privire la validitatea acestui consiliu. Mulţi oficiali europeni îşi exprimă îngrijorări privind eficienţa şi obiectivele reale ale iniţiativei. Critica principală vizează faptul că acest consiliu ar putea submina eforturile diplomatice consacrate de-a lungul anilor în raport cu crizele internaţionale.

Tradiţional, organismele internaţionale precum ONU sunt văzute ca platforme de discuţii şi negociere, iar ideea unui nou consiliu creat pentru a soluţiona conflicte este privită cu suspiciune de către mulţi diplomaţi și analiști politici.

Impactul asupra securităţii internaţionale

Crearea unui nou consiliu poate genera un climat de incertitudine în geopolitica globală. Nicăieri nu există o mai mare nevoie de cooperare internaţională decât în gestionarea crizelor internaţionale actuale, iar iniţiativele unilaterale pot duce la tensionarea relaţiilor dintre state. În acest context, reacţiile internaţionale vor evidenţia poziţia ţărilor faţă de autoritarism şi politica externă unilaterală.

De exemplu, în cadrul discuţiilor despre securitate globală, diviziunile dintre statele democratice şi cele autoritare devin tot mai evident conturate, punând presiune pe relaţiile internaţionale existente. Acest nou consiliu ar putea intensifica astfel de diviziuni în loc să promoveze o înţelegere comună.

Posibile alianţe în noul context geopolitic

Asumându-se că acest consiliu va funcţiona, este de aşteptat ca unele ţări să se grupeze în jurul său, în timp ce altele ar putea să se distanţeze de iniţiativa americană. Reacţiile liderilor internaţionali faţă de implicarea Statelor Unite în crearea structurii pot duce la noi blocaje diplomatice, care ar putea influenţa abordările viitoare în gestionarea conflictelor.

Este greu de anticipat cum va evolua acest consiliu în practică și dacă va reuşi să îşi atingă obiectivele declarate. Ceea ce este cert este că tensiunile globale vor continua să fie o problemă centrală în viitorul apropiat, iar iniţiativele de acest gen vor fi urmărite cu atenţie de comunitatea internaţională.