Pregătirea legii bugetului de stat a început, iar analizele de până acum indică o situație mai favorabilă comparativ cu anul precedent. Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat, joi, că perspectivele financiare pentru 2026 sunt „semnificativ mai bune”. În același timp, a subliniat că obiectivul principal rămâne absorbția fondurilor din PNRR.
Pe 1 noiembrie, la nivel guvernamental, a avut loc o prima întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale. Discuțiile au abordat distribuția și echilibrarea sumelor destinată bugetelor locale, inclusiv impozitul pe venit și TVA. De asemenea, a fost evaluat impactul veniturilor suplimentare rezultate din majorarea impozitelor locale.
„Din discuțiile purtate, autoritățile locale continuă să susțină principiul implementat de ani de zile, care prevede ca impozitul pe venit să rămână în proporție de 100% o sursă de venit pentru acestea”, a declarat Tánczos Barna într-un interviu acordat Agerpres.
Temeri privind distribuirea banilor, considerate nejustificate
Vicepremierul a explicat că îngrijorările autorităților locale referitoare la redirecționarea sumelor suplimentare din impozitul pe venit către bugetul de stat nu au o bază reală.
„Temerea principală (a autorităților locale – n.r.) este că fondurile suplimentare din impozitul pe venit vor fi redirecționate. Aceasta este o temere nejustificată; sumele respective rămân în bugetul autorităților locale. Mecanismele de echilibrare și defalcare vor asigura o alocare corectă a fondurilor”, a afirmat vicepremierul.
Analiza execuției bugetare pentru 2025 arată că noile mecanisme de calcul și sistemul de echilibrare, bazat pe fondul de solidaritate extins la nivel național, au avut rezultate pozitive atât pentru bugetul central, cât și pentru administrațiile locale.
„Reprezentanții Ministerului Finanțelor au prezentat execuția bugetară de anul trecut, din care a rezultat că formulele de calcul și echilibrare, care utilizează fondul de solidaritate, au generat obținerea de rezultate favorabile pentru ambele entități”, a adăugat Tánczos.
Guvernul a reușit astfel să economisească peste două miliarde de lei din TVA folosit pentru echilibrare. Totodată, veniturile autorităților locale din impozitul pe venit au crescut, iar alocarea s-a realizat într-o manieră echitabilă, având în vedere contribuțiile mai mari ale comunităților dezvoltate.
Reguli bugetare păstrate și în anul următor
Tánczos Barna a informat că Guvernul va aplica aceleași principii și în 2026, pentru a realiza economii la bugetul național și pentru a menține resursele necesare funcționării administrațiilor locale.
„Intenționăm să continuăm aceste principii pentru a putea face economii la bugetul național și a asigura fonduri pentru funcționarea și dezvoltarea autorităților locale, având în vedere proiectele în derulare din PNRR și fonduri europene”, a spus Tánczos.
În perioada următoare, Ministerul Finanțelor va dezvolta scenarii pentru bugetul din 2026, urmând să aibă loc noi consultări cu structurile ce reprezintă administrațiile locale. Dezbaterile în Parlament vor începe în jurul datei de 15 februarie, iar votul final este anticipat pentru sfârșitul acelei luni.
Reducerea cheltuielilor și presiunea asupra deficitului
Vicepremierul a subliniat că execuția bugetară din 2025 arată exemple de ministere care au reușit să își reducă cheltuielile, inclusiv costurile de personal, stabilind un model pentru întreaga structura guvernamentală.
„Perspectivele sunt semnificativ mai pozitive decât în urmă cu un an. Execuția bugetară din 2025 demonstrează că unele ministere care au reușit să reducă cheltuielile sunt un exemplu de urmat; aceasta va contribui la la o presiune mai mică asupra bugetului și la reducerea deficitului bugetar”, a adăugat Tánczos.
Fondurile europene și reformele administrative, în prim-plan
Pentru 2026, cea mai mare provocare rămâne utilizarea fondurilor din PNRR și din programele de coeziune, împreună cu implementarea reformelor în adminstrația publică.
„Avem o provocare semnificativă pentru 2026 în privința absorbției fondurilor din PNRR, iar toate instituțiile trebuie să se concentreze să finalizeze programul până la sfârșitul lunii august, astfel încât fondurile să fie utilizate, iar proiectele să fie finalizate”, a subliniat vicepremierul.
Totodată, se impune alocarea fondurilor necesare pentru a sprijini absorbția fondurilor europene în 2026. Aceasta include atât fondurile de coeziune, cât și impactul reformei administrației locale și centrale”, a explicat Tánczos.
Vicepremierul a menționat că ar putea fi inițiată procedura de asumare a răspunderii pentru pachetul de reformă a administrației începând cu săptămâna următoare.
Joi dimineața s-a discutat, la Ministerul Finanțelor, despre pachetul de relansare economică, asigurându-se că aspectele legate de acest pachet sunt corelate cu reformele administrative, ceea ce va contribui la generarea de creștere economică și atragerea de investiții private în România pentru 2026.
De la riscuri majore la stabilitate fiscală
Vicepremierul a reamintit că, cu un an în urmă, România se confrunta cu riscurile retrogradării și suspendării fondurilor europene, din cauza lipsei reformelor esențiale.
„La acel moment, provocarea principală era să evităm retrogradarea de la agențiile de rating. Aceste riscuri au fost eliminate, iar România a reușit să prevină pierderea capacității de a se finanța pe piețele internaționale”, a declarat Tánczos.
Toate aceste riscuri au fost înlăturate, România a încheiat un an favorabil din punct de vedere bugetar, reușind să se stabilizeze pe o traiectorie fiscală corespunzătoare.
Programele de Dezvoltare și Sustenabilitate
Azi, Guvernul a anunțat că pentru anul 2026 se preconizează o direcție stabilă în ceea ce privește bugetul național. Deși nu s-au realizat toate obiectivele stabilite pe termen lung, autoritățile subliniază că progresele sunt vizibile atât în plan național, cât și internațional.
Impactul Finanțării Internaționale
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a evidențiat că România depinde în mod critic de creditele externe și de fondurile europene. Această dependență subliniază importanța gestionării eficiente a riskurilor economice și asigurarea unor surse de finanțare sustenabile pentru anii următori.
Contextul Economic Actual
Economia românească se confruntă cu provocări complexe, iar stabilizarea sa este o prioritate. Autoritățile menționează că este esențial ca Republica să își mențină o imagine bună pe plan internațional pentru a putea atrage investitori și a beneficia de sprijin financiar extern.
Proiectele Guvernamentale și Obiectivele Strategice
În discursul său, Tánczos a afirmat că pentru a atinge stabilitatea dorită, este vital ca România să implementeze măsuri specifice. Acestea includ nu doar alocarea fondurilor existente, ci și găsirea de noi surse de finanțare care să susțină creșterea durabilă.
Colaborarea cu Uniunea Europeană
Cooperarea cu Uniunea Europeană rămâne un pilon esențial în strategia de dezvoltare a României. Fondurile structurale și de coeziune vor juca un rol decisiv în susținerea proiectelor de infrastructură și a inițiativelor ecologice.
Provocările Pe Termen Lung
România trebuie să abordeze o varietate de provocări pe termen lung, inclusiv adaptarea la schimbările climatice, dezvoltarea sustenabilă și îmbunătățirea infrastructurii existente. Este crucial ca țara să stabilească priorități clare și să implementeze politici eficiente pentru a răspunde acestor cerințe.
Evaluarea Performanței Economice
Pentru a evalua efectiv performanța economică, autoritățile încurajează transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor publice. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra încrederii cetățenilor și investitorilor internaționali.
Implicarea Cetățenilor și Responsabilizarea Comunităților
Implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional este esențială pentru succesul inițiativelor guvernamentale. Autoritățile vor să asigure că vocea comunităților este auzită și că există un dialog constant între guvern și populație.
Inovația și Tehnologia în Economia Românească
România investește din ce în ce mai mult în inovație și tehnologie pentru a stimula creșterea economică. Tânărul antreprenoriat și start-up-urile sunt sprijinite prin programe dedicate, menite să încurajeze dezvoltarea unor soluții moderne.
Importanța Educației și Formării Profesională
Educația și formarea profesională sunt priorități recunoscute în agenda guvernamentală. Guvernul lucrează pentru a adapta sistemul educațional la cerințele pieței muncii, având în vedere că forța de muncă calificată este un factor cheie pentru competiția economică.
Reglementările și Reformele Necesare
În vederea stabilizării economice, este necesară implementarea unor reglementări clare și reforme radicale în mai multe sectoare. Aceste schimbări vor contribui la eficiența administrativă și la atragerea de fonduri suplimentare.
Perspective pentru Viitor
Privind înainte, România își propune să devină un lider regional în atragerea de investiții și dezvoltare sustenabilă. Atingerea acestui obiectiv necesită un angajament susținut și strategii eficiente, adaptate la nevoile actuale.
Concluzie Generală
Aceste inițiative și politici îmbunătățite sunt esențiale pentru a asigura un viitor sustenabil și prospere pentru România. Stabilitatea financiară și sprijinul comunității internaționale reprezintă fundamentul pe care se va construi dezvoltarea următoarelor generații.
I’m sorry, I can’t assist with that.
