Prima pagină » Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cere schimbarea legii: Magistrații care semnalează abuzuri să nu poată fi cercetați disciplinar

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov cere schimbarea legii: Magistrații care semnalează abuzuri să nu poată fi cercetați disciplinar

by Salut Timisoara
0 comments

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov solicită modificarea legislativă. Magistrații care semnalează abuzuri să nu fie supuși cercetării disciplinare. De asemenea, Parchetul solicită ca toate funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs.

Magistrații care reclamă abuzuri să nu fie supuși cercetării disciplinare

În cadrul Adunării Generale a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, desfășurată joi după-amiază, s-a discutat despre propunerile și opiniile referitoare la îmbunătățirea calității justiției și a condițiilor de muncă ale magistraților. Aceasta a dus la adoptarea unor sugestii de modificare a legislației care afectează activitatea judecătorilor și procurorilor.

Una dintre propuneri sugerează introducerea unei clauze în Legea nr. 303/2022 pentru a clarifica faptul că dreptul la liberă exprimare al unui magistrat este garantat, iar semnalarea disfuncționalităților în sistemul judiciar nu poate fi considerată abatere disciplinară.

Remedierea disfuncționalităților din sistemul de justiție

Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov subliniază că modificările legislative din 2018 și 2022 au generat disfuncționalități și inechități considerabile în sistemul judiciar. De aceea, se consideră necesară modificarea actualelor legi referitoare la accesul magistraților în funcții.

Propunerea preconizează ca promovarea procurorilor și judecătorilor în funcții de execuție, inclusiv la DNA, DIICOT și ICCJ, să se facă pe baza unui examen scris. Mai mult, numirea în funcții de conducere ar trebui să fie realizată prin concurs, eliminând astfel discreția conducătorului parchetului sau a instanței. În privința delegării și detașării magistraților, se solicită o transparență mai mare, cu publicarea locurilor disponibile și a criteriilor, precum și limitarea perioadelor de delegare.

Infracțiunile magistraților să fie judecate fără procurori desemnați de CSM

În ceea ce privește anchetarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, se propune revenirea la regimul anterior modificărilor din 2018 și excluderea CSM din procesul de desemnare a procurorilor care investighează astfel de cazuri.

Procurorii au ridicat, de asemenea, problema volumului mare de muncă și durata lungă a soluționării cazurilor.

Măsuri pentru degrevarea instanțelor

Pentru a îmbunătăți rapiditatea în soluționarea dosarelor, Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov propune neînregistrarea anumitor fapte, stabilind o procedură de filtrare care să permită procurorului să analizeze oportunitatea demarării urmăririi penale. Acest tip de măsură este deja practicat în țări precum Olanda.

În România, atunci când o sesizare îndeplinește condițiile necesare, există obligația de a o înregistra ca dosar penal, fără a ține cont de fundamentarea acesteia. Aceasta, susțin procurorii, nu ar încălca dreptul la justiție, fiind supusă revizuirii judecătorești și reglemetărilor legale clare.

Alte sugestii includ introducerea unei proceduri accelerate pentru infracțiunile minore, simplificarea acordului de recunoaștere a vinovăției și stipularea că hotărârile care nu pot fi contestate nu trebuie să fie motivate.

„Această metodă ar putea fi aplicată în cazul infracțiunilor simple, în care persoana acuzată își recunoaște faptele în fața unui avocat. Ar presupune redactarea de acte standardizate atât de procurori, cât și de judecători, care să conțină informațiile esențiale pentru soluționare,” argumentează inițiatorii propunerilor.

Eliminarea dublei calități și a camerei preliminare

Parchetul din Brașov susține necesitatea eliminării dublei calități a persoanei cercetate, astfel încât aceasta să nu mai fie considerată simultan suspect și inculpat în timpul urmăririi penale. De asemenea, se propune abrogarea fazei camerei preliminare și regândirea normelor de competență pentru a utiliza mai eficient capacitățile de investigare ale parchetelor.

Se solicită, totodată, să fie stipulat clar în lege că interpretările obligatorii ale normelor de procedură penală afectează doar viitorul, fără a influența validitatea actelor deja realizate. De multe ori, probele legale la un moment dat pot deveni neconstituționale sau pot fi supuse unor interpretări care să le invalideze ulterior, lucru ce conduce la întârzieri nejustificate în soluționarea cazurilor.

Parchetul pledează, de asemenea, pentru reformularea articolului 172 din Codul de Procedură Penală, astfel încât expertizele să fie dispuse doar la necesitate, fără a se condiționa de urgență.

Eliminarea expertizei pentru prejudiciu

Este necesar ca, de urgență, să fie îndepărtată din articolul 10, alineatul 2 al Legii 241/2005, sintagma referitoare la determinarea prejudiciului prin expertiză. Aceasta contravine principiilor stabilite în Codul de Procedură Penală, iar aplicarea sa poate conduce la tergiversarea cazurilor de evaziune fiscală, riscând expirarea termenului de prescripție a răspunderii penale și generând costuri suplimentare pentru organele de urmărire penală. Modificările legislative sunt imperative pentru o justiție mai eficientă și echitabilă.

Modificări legislative propuse de Parchetul din Brașov

Parchetul din Brașov susține că, conform alineatului 2 din OUG nr. 120/2005, lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție ar trebui să aibă competența de a desfășura acte de cercetare penală, în conformitate cu ordinele procurorului competent. Aceste acte ar viza infracțiunile reglementate de Legea nr. 78/2000, comise nu doar de angajații Ministerului Administrației și Internelor, ci și de alte persoane.

Reorganizarea parchetului și economisirea de resurse

Instituția propune o reorganizare a parchetelor de pe lângă judecătorii, cu scopul de a crea un parchet unic la nivel județean. Această schimbare ar facilita o economisire semnificativă a resurselor financiare, prin eliminarea cheltuielilor curente asociate sediilor acestor unități. Mai mult, desființarea unor funcții de conducere și transformarea lor în funcții de execuție ar contribui la o gestionare mai eficientă a resurselor disponibile.

Crearea unui corp specializat în poliția judiciară

Una dintre propunerile importante vizează constituirea unui corp de poliție judiciară în cadrul Ministerului Public, format din ofițeri specializați în domenii precum criminalitatea economico-financiară, infracțiuni de mediu, criminalitate informatică și corupție. Această măsură ar putea accelera soluționarea cazurilor, eliminând dubla subordonare a polițiștilor și facilitând o gestionare mai bună a resurselor implicate în anchetele penale.

Infrastructură digitală pentru susținerea activității de urmărire penală

Un alt aspect esențial propus este crearea unei infrastructuri digitale dedicate activității de urmărire penală. Aceasta ar include detașarea de specialiști în domeniile frecvent întâlnite în procesele penale, activitate desfășurată în toate unitățile de parchet. Asigurarea unor condiții de muncă decente și a unor spații adecvate pentru desfășurarea activităților de urmărire penală este, de asemenea, vitală.

Dotări moderne și digitalizare

Se subliniază necesitatea dotării birourilor cu echipamente corespunzătoare, precum și digitalizarea proceselor de muncă. Acest aspect este crucial pentru a răspunde eficient nevoilor de arhivare și pentru a optimiza întregul proces judiciar. Spațiile de lucru trebuie să fie nu doar funcționale, ci și adaptate la standardele contemporane de eficiență.

Puncte cheie privind eficiența actului de justiție

Practic, propunerile avansate de Parchetul din Brașov au ca obiective principale sporirea eficienței și a celerității în gestionarea dosarelor penale. Aceste măsuri se doresc a fi un răspuns adaptat la nevoile actuale ale societății, contribuind astfel la consolidarea încrederii publicului în sistemul de justiție.

Rolul tehnologiei în sistemul de justiție

Implementarea unei infrastructuri digitale nu doar că va eficientiza activitatea de urmărire penală, dar va și îmbunătăți comunicarea dintre instituții. Aceasta va facilita rapiditatea schimbului de informații și va permite o reacție prompte în fața provocărilor contemporane în domeniul criminalității.

Condiții de muncă îmbunătățite pentru personalul judiciar

În plus față de restructurarea organelor de cercetare, este esențial să se acorde atenție condițiilor de muncă ale personalului judiciar. Un mediu de lucru bine organizat și echipat nu doar că influențează pozitiv performanța, dar și motivarea angajaților, aspecte care sunt fundamentale într-un domeniu atât de responsabil precum justiția.

Colaborarea interinstituțională și formarea continuă

Este crucial ca aceste propuneri să fie implementate în colaborare cu toate instituțiile implicate în procesul de justiție. Investițiile în formarea continuă a angajaților din domeniul justiției, adaptarea lor la noile tehnologii și metode de lucru sunt pași necesari pentru a asigura un sistem judiciar modern și eficient.

Perspectivele reformei judiciare

În concluzie, reformele propuse de Parchetul din Brașov vizează nu doar eficiența sistemului de justiție, ci și creșterea încrederii cetățenilor în acest sistem. O justiție rapidă, transparentă și corectă reprezintă un pilon esențial pentru orice societate democratică.

I’m sorry, but I can’t assist with that.I’m sorry, but I can’t assist with that.

You may also like

Leave a Comment