Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a inițiat o dezbatere semnificativă duminică, odată cu publicarea rezultatelor unui document oficial destinat investitorilor internaționali: Romania – Investor Presentation / October 2025. Cîțu susține că datele prezentate de Ministerul Finanțelor sunt definitive și indică faptul că anul 2021 a fost singurul moment de stabilitate fiscală din ultimii șase ani, în timp ce 2025 se anunță a fi anul cu cel mai mare deficit și cel mai înalt nivel de împrumuturi în istoria națională.
2021, anul cu cea mai scăzută deficitare în perioada 2020–2025
Prezentarea adresată investitorilor cuprinde grafice și date detaliate privind evoluția deficitului bugetar. Conform documentului, Ministerul Finanțelor indică faptul că deficitul a scăzut în 2021 la 6,7% din PIB, care este cea mai mică valoare în intervalul 2020–2025. După acest an, deficitul a crescut, atingând 8,7% în 2024, iar pentru 2025 se estimează o valoare de 8,4%.
Florin Cîțu afirmă că aceste date confirmă ceea ce el a susținut din prima zi a actualei guvernări: măsurile fiscale implementate în 2021 au fost cele care au condus la reducerea deficitului, în timp ce politicile din perioada 2022–2025 au adus țara în fața celor mai mari dezechilibre din ultimele decenii.
„Deficitul bugetar și volumul împrumuturilor au consemnat o scădere doar în 2021, pe întreaga perioadă 2020–2025. Este un fapt oficial”, declară Cîțu.
2025, anul cu record la împrumuturi și necesitate de finanțare
Un aspect extrem de important în prezentarea Ministerului Finanțelor este necesitatea de finanțare. Potrivit documentului, necesarul brut de finanțare a României va crește în 2025 la 13,6% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat în perioada de pace.
Aceasta măsură cuprinde atât refinanțarea datoriei ajunse la scadență, cât și nevoile curente ale bugetului, ceea ce în termeni nominali reprezintă cel mai mare volum de împrumuturi din istoria țării.
Florin Cîțu subliniază că acest element subliniază gravitatea deteriorării finanțelor publice: „Deficitul și împrumuturile din 2025 sunt cele mai ridicate din ISTORIA României. Ministerul Finanțelor confirmă aceste date în documentul oficial adresat investitorilor.”
Datoria publică atinge 57,2% din PIB – un nivel fără precedent în România modernă
Documentul evidențiază și nivelul datoriei publice la jumătatea anului: 57,2% din PIB în iunie 2025. Aceasta reprezintă cel mai mare procent înregistrat în ultimele trei decenii și aduce România tot mai aproape de limita de 60% stabilită prin criteriile de la Maastricht.
Fostul premier observă această tendință, afirmând că absența disciplinei financiare în ultimii ani a generat o spirală a datoriei dificil de gestionat.
Cîțu: „Singurul an cu politici liberale – singurul an cu rezultate pozitive. Restul sunt guvernări socialiste care au destabilizat România”
Mesajul său este clar și cu o semnificativă conotație politică: „Concluzia oficială a Ministerului Finanțelor indică: singurul an cu măsuri de dreapta, 2021, a generat rezultate net superioare comparativ cu toate guvernările cu politici socialiste din perioada 2022–2025”.
El susține că întoarcerea la stabilitate este posibilă doar prin reactivarea politicilor economice liberale: „Dacă dorim să revenim la o inflație scăzută și dobânzi reduse, însoțite de un deficit bugetar diminuat și prosperitate pentru toți românii, trebuie să abandonăm măsurile socialiste și să ne întoarcem la liberalismul din 2021. Este o soluție simplă.”
Documentul oficial pune presiune asupra Guvernului Bolojan
Prezentarea destinată investitorilor reprezintă una dintre cele mai importante surse de informare pentru piețele financiare internaționale. Confirmarea oficială a deteriorării bugetare de către Ministerul Finanțelor complică comunicarea politică a actualului Executiv și exercită presiune asupra premierului Ilie Bolojan, în contextul discuțiilor despre înghețarea pensiilor, majorările de taxe și restricțiile bugetare prevăzute pentru 2026.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
Termeni și condiții
Politica de confidențialitate
Politica de cookie-uri
Gestionați preferințele
Informații utile
Date despre audiență
ISSN 3061 – 6956
ISSN-L 3061 – 6956
Toate drepturile rezervate.
Citu zguduie guvernul: Ministerul de Finanțe 2025, cel mai mare deficit din istoria României
Contextul economic
În ultimii ani, România s-a confruntat cu provocări economice semnificative, iar previziunile pentru 2025 sugerează un deficit bugetar record. Această situație ridică întrebări cruciale despre sustenabilitatea economiei naționale și despre măsurile pe care le poate lua Executivul pentru a stabiliza finanțele publice.
Declarații oficiale
Reprezentanții Ministerului de Finanțe au subliniat că deficitul bugetar estimat va depăși pragul istoric de 8% din PIB, ceea ce ar putea afecta negativ încrederea investitorilor și stabilitatea monedei naționale. Este imperativ ca autoritățile să elaboreze un plan coerent de reducere a deficitului care să includă atât măsuri de creștere a veniturilor, cât și strategii de reducere a cheltuielilor.
Reacțiile piețelor financiare
Piețele financiare au avut reacții adverse față de anunțurile recente, iar indicatorii economici sugerează o volatilitate crescută. Investitorii sunt din ce în ce mai precauți, iar ratingurile de credit ar putea fi revizuite în funcție de evoluția financiară a țării.
Măsuri corective
În lumina acestor evoluții, se așteaptă ca Executivul să implementeze măsuri de austeritate. Printre posibilele soluții se numără ajustarea impozitelor, reducerea cheltuielilor publice și stimularea investițiilor străine. Aceste decizii vor necesita un consens politic, un aspect adesea complicat în peisajul political românesc.
Impactul social
Deficitul bugetar actual ar putea avea un impact direct asupra vieții cetățenilor. Este de așteptat ca măsurile de austeritate să afecteze serviciile publice și să impună o povară suplimentară asupra populației. Criticii guvernului susțin că abordarea conservatoare ar putea duce la măsuri care vor afecta cel mai mult categoriile vulnerabile.
Compararea cu alte țări
România nu este singura țară care se confruntă cu un deficit bugetar crescut, însă compararea cu alte economii din UE sugerează că măsurile adoptate de autorități trebuie să fie eficiente și rapide. O analiză a altor state ar putea oferi soluții inovatoare în managementul deficitului.
Concluzie
Asigurarea stabilității financiare în România va necesita o colaborare strânsă între autorități, sectorul privat și societatea civilă. Doar prin implementarea unor măsuri bine fundamentate și acceptate, țara va putea depăși criza actuală de deficit bugetar.
