Infrastructura necesară pentru o economie high-tech
România nu dispune de infrastructura necesară pentru a se transforma într-o economie high-tech și, fără reforme profunde în educație și cercetare, se va îndrepta inevitabil către o economie a serviciilor, potrivit afirmațiilor lui Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR).
„Consider că nu avem resursele necesare pentru a deveni o economie high-tech, deoarece nu am fundamentat nimic în acest sens, atât în educație, cât și în cercetare-inovare. Câtă vreme avem aceste scoruri la PISA și 40% analfabeți funcționali, nu putem anticipa o economie bazată pe cunoaștere. Prima măsură care trebuie luată acum, pentru ca, eventual în 15-20 de ani, să putem tinde la o economie a cunoașterii, este un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, astfel încât să se îndrepte către mediile dificile, cum ar fi cele rurale”, a subliniat Lazea la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, specificând că își exprimă opinia personală, conform AGERPRES.
Acesta a evidențiat că, timp de 12 ani, a propus să fie oferite burse de studii pentru cei mai talentați elevi din mediul rural, cu obligația ca, după finalizarea studiilor, aceștia să revină în comunitățile lor și să activeze timp de minimum trei-cinci ani, în contrast cu costul bursei primite, iar în cazul în care nu se întorc, să suporte integral cheltuielile burselor, eventual cu penalități.
„Trebuie identificat un mecanism de piață, subliniez de piață, prin care să se asiste cei mai talentați elevi din mediul rural, astfel încât, ajutându-i, să se propulseze și pe alții. Aceasta trebuie să fie strategia educațională, dacă vrem ca în 15 ani să aspirăm la o economie a cunoașterii”, a declarat oficialul BNR.
Lipsa de coordonare în cercetare și inovare
În ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare, Lazea a subliniat că nu există nicio sinergie între cele patru entități implicate, adică inovatorul, producătorul, comerciantul și expertul în proprietate intelectuală.
„Inovatorul, fiind inginer, nu se ocupă de chestiuni legate de proprietate intelectuală sau aspecte juridice. El a inventat, de exemplu, mătura zburătoare. Pentru el, este necesar un ecosistem unde, cu un simplu click, să aibă acces la o listă a specialiștilor în proprietate intelectuală din țară. O altă opțiune ar fi să consulte o listă cu producătorii care lucrează în domeniul respectiv, iar în final, un registru de comercianți pentru a-și prezenta invenția brevetată. Se poate crea un program informatic care să faciliteze aceste interacțiuni. În România, aceste entități nu sunt în contact, sau dacă sunt, este într-o manieră sporadică”, a explicat economistul.
Pe de altă parte, Lazea a menționat că, în viziunea sa, România, și Europa în general, se îndreaptă spre o economie de servicii, din cauza absenței anumitor resurse strategice necesare pentru producția industrială, precum metalele rare. De asemenea, forța de muncă devine mai costisitoare comparativ cu alte continente, iar cerințele climatice sunt mai riguroase în statelor europene.
„Având în vedere aceste constrângeri, ne vom orienta, atât noi cât și europenii, inevitabil către servicii”, a confirmat Lazea.
El a mai menționat că România are deja un surplus în trei sectoare, respectiv transport internațional, servicii informatice și servicii de procesare a bunurilor, dar înregistrează un deficit pe care nu ar trebui să-l aibă în domeniile turismului internațional, serviciilor de construcții și serviciilor personale, culturale sau recreaționale.
„De exemplu, în turismul internațional ar trebui să ne promovăm nu doar litoralul și muntele, ci și turismul cultural, religios, istoric și sportiv, domenii în care avem competitivitate, dar nu știm cum să le marketăm. În construcții, înregistrează deficite în ciuda numărului mare de muncitori români aflați în străinătate. Ar trebui create echipe care să se ocupe de design, proiectare și arhitectură, nu doar de muncă fizică. În sfârșit, avem un avantaj educațional și lingvistic ce ne-ar putea poziționa ca lideri în domeniul serviciilor personale și culturale, cum ar fi îngrijirea vârstnicilor în România, atrăgând astfel clienți din alte țări europene”, a subliniat economistul.
Valentin Lazea a participat vineri la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederația Patronală Concordia.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
Contextul Educației Financiară în România
În România, educația financiară reprezintă o provocare majoră, având în vedere că aproximativ 40% din populație este considerată analfabetă funcțional. Această situație complică capacitatea indivizilor de a lua decizii informate în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare. Este evident că pentru a construi o economie bazată pe cunoștințe, este esențial să investim în educația financiară a cetățenilor.
Impactul Analfabetismului Funcțional
Analfabetismul funcțional afectează nu doar capacitatea indivizilor de a înțelege informațiile financiare de bază, ci și dezvoltarea economică generală. O populație cu un nivel scăzut de educație financiară este mai predispusă la erori în gestionarea banilor, la acumularea datoriilor și la incapacitatea de a face economii. Aceasta poate avea efecte negative asupra întregului sistem financiar.
Inițiative pentru Îmbunătățirea Educației Financiare
Există mai multe inițiative menite să abordeze problema educației financiare în România. Diverse organizații non-guvernamentale și instituții de învățământ au început să implementeze programe educaționale care să ajute tinerii și adulții să înțeleagă conceptele financiare. Aceste programe vizează dezvoltarea abilităților de gestionare a banilor, economisire și investiții.
Rolul Instituțiilor Financiare
Instituțiile financiare au un rol crucial în promovarea educației financiare. Multe bănci au început să organizeze seminarii și ateliere pentru clienți, oferind informații despre produse financiare, gestionarea datoriilor și economisire. Este esențial ca aceste instituții să contribuie la sporirea gradului de conștientizare cu privire la importanța educației financiare.
Colaborarea cu Mediul Privat
Colaborările între sectorul public și cel privat pot aduce beneficii semnificative în domeniul educației financiare. De exemplu, parteneriatele între instituții de învățământ și companii pot oferi resurse și expertiză necesară dezvoltării de programe adaptate nevoilor comunităților locale. Acesta este un pas important pentru a sprijini educația financiară în rândul tinerelor generații.
Importanța Culturii Financiare
Cultura financiară este o componentă esențială a dezvoltării economice. Cetățenii bine informați tind să participe mai activ în viața economică, ceea ce contribuie la o societate prosperă. Astfel, este vital ca autoritățile să acorde prioritate educației financiare în cadrul politicilor publice.
Provocările Viitoare
Privind spre viitor, provocările persistă. Educația financiară trebuie să evolueze constant pentru a răspunde nevoilor unei societăți în schimbare rapidă. Tehnologia joacă un rol tot mai important în modul în care oamenii interacționează cu banii, iar educația financiară trebuie să includă informații despre utilizarea tehnologiilor financiare.
Reglementările și Politicile Publice
Reglementările și politicile publice pot sprijini dezvoltarea educației financiare. Implementarea de măsuri legislative care să încurajeze programele de educație financiară, inclusiv în școli, ar putea avea un impact pozitiv pe termen lung asupra economiei. Este important ca aceste măsuri să fie monitorizate și evaluate pentru a se asigura eficacitatea lor.
Educația Financiară pe Timp de Criză
Crizele economice, cum ar fi cele cauzate de pandemii sau de instabilități politice, subliniază necesitatea unei educații financiare solide. Persoanele care înțeleg conceptele economice sunt mai bine pregătite să facă față dificultăților. În aceste momente, educația financiară devine un instrument esențial pentru a asigura stabilitatea economică personală și comunitară.
Studii de Caz și Exemplu de Bună Practică
Studii de caz din alte țări care au implementat cu succes programe de educație financiară pot oferi lecții valoroase pentru România. Aceste exemple pot ajuta la modelarea de strategii locale care să fie adaptate specificului cultural și economic al țării. Analizând formulele de succes, România poate forma un cadru eficient pentru educația financiară.
Concluzie
Educația financiară în România trebuie să devină o prioritate națională. Numai prin conștientizarea problemelor legate de analfabetismul funcțional și prin implementarea unor soluții adaptate, România poate spera la o economie sănătoasă și prosperă. Implicarea tuturor actorilor din societate, inclusiv guvern, instituții financiare și educație, va fi esențială în acest demers.
