România își gonește investitorii? Bosch, Amazon și Carrefour, exemplele care arată dezastrul economic. Expert: 'O să ne lămurim după ce pleacă a 10-a companie? Sau a 20-a?'

România sub amenințarea retragerii companiilor internaționale

Expertul în piețe de capital, Cristi Tudorescu, atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică recentele decizii fiscale ale statului român. Companii mari precum Bosch, Aptiv, Amazon și Carrefour au istoric recent de închideri și restructurări, iar Tudorescu susține că „statul lovește exact în businessurile ce contribuie semnificativ la buget” prin impozitul pe cifra de afaceri.

Exemplele de retragere: Bosch, Aptiv, Amazon și Carrefour

În analiza sa, Tudorescu detaliază câteva cazuri notabile de companii care au început să reducă operațiunile sau să planifice plecarea din România:

• Robert Bosch SRL – cifra de afaceri de 8,1 miliarde lei și 5.876 angajați. A plătit un impozit efectiv de 31% din profit, din cauza impozitului de 1% pe cifra de afaceri. Grupul a anunțat mutarea unei investiții semnificative în Polonia.

• Aptiv Technology Services & Solutions SRL – a declarat închiderea fabricii din Ineu, Arad, ceea ce va afecta circa 800 de angajați. Chiar și cu impozite de peste 30% din profit, rentabilitatea a scăzut dramatic după introducerea noilor taxe.

• Amazon Development Center SRL (Iași) – cu o cifră de afaceri de 802 milioane lei și 3.400 de angajați, compania a raportat pierderi nete și a anunțat recent disponibilizarea a 500 de angajați.

• Carrefour România SA – cea mai mare entitate a grupului francez în țară, cu venituri de 12,5 miliarde lei și peste 10.000 de angajați. Chiar dacă a raportat un profit net de doar 52 milioane lei, statul a colectat aproape 70% din câștig, tot din cauza impozitului pe cifra de afaceri.

Detaliile financiare ale companiilor afectate

„Ce au în comun următoarele companii: Robert Bosch SRL, Aptiv Technology Services & Solutions SRL, Amazon Development Center SRL, Carrefour Romania SA? Fiecare dintre ele a anunțat fie relocarea investițiilor, fie concedieri sau închiderea de fabrici. Explicațiile pentru aceste decizii sunt destul de clare.”

Robert Bosch SRL, parte a grupului Bosch în România:

– venituri estimate pentru 2024 de 8.1 miliarde de lei,

– 5.876 angajați,

– profit înainte de impozit de 227 milioane lei, cu o marjă de 2.8%

– profit net de 158 milioane lei, impozit de 31% pe profit.

Aplicarea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri a condus la creșterea povării fiscale, mai mare decât impozitul standard de 16% pe profit. Bosch a anunțat că va relocarea unei investiții în Polonia, o decizie ce a stârnit diverse speculații.

Aptiv Technology Services & Solutions SRL

– având ca domeniu de activitate componente auto, compania a anunțat închiderea unei fabrici din Ineu, afectând astfel 800 de angajați.

– venituri de 1.44 miliarde lei pentru 2024 din cele două unități de producție.

– cu 2.700 de angajați, numărul va scădea sub 2.000 după închiderea fabricii.

– profit înainte de impozit de 51 milioane lei (3,5%), profit net de 36 milioane lei, impozit de 30% aplicat pe profitul din 2024, comparativ cu 71 milioane lei net în 2023.

Amazon Development Center SRL din Iași:

– cifra de afaceri în 2024 a fost de 802 milioane lei, o creștere de 16%.

– 3.400 de angajați și o pierdere netă de 29 milioane lei.

Compania a anunțat disponibilizarea a 500 de angajați, în contextul externalizării locurilor de muncă către India.

Carrefour România SA – cea mai mare entitate a grupului Carrefour în România:

– în 2024, compania a obținut venituri de 12.5 miliarde lei.

– cu 10.141 angajați.

– profit înainte de impozit de 179 milioane lei (1.4% marjă de profit), profit net de 52 milioane lei, cu 70% din profit suportat de stat.

Provocările fiscale pentru companiile din România

Toate cele patru companii exemplificate se încadrează în impozitul pe cifra de afaceri, în condiții economice deja dificile pentru sectoare precum IT, industria auto și retail, unde marjele de profit sunt reduse. Asta ridică întrebarea de ce este necesară introducerea unor impozite suplimentare.

Deși companiile afectate plăteau inițial un impozit de 16% pe profit, statul a impus taxe suplimentare, fără a lua în considerare sustenabilitatea acestor afaceri. Aceste proceduri fiscale ar putea determina alte companii să migreze din România sau să reduca dramatic numărul angajaților.

De câte asemenea exemple va fi nevoie pentru a reconsidera regimul fiscal actual? Este nevoie de o reevaluare seriosă a politicilor fiscale pentru a preveni pierderi semnificative economice și sociale?