Parinții, tot mai deschiși la digitalizarea sistemului de educație. Ce arată datele EDUPART (studiu)

Majoritatea părinților susțin digitalizarea în educație

Un studiu recent realizat de Federaţia Naţională a Părinţilor – EDUPART, prezentat joi la Palatul Parlamentului, arată că peste 68% dintre părinți consideră că digitalizarea poate îmbunătăți calitatea educației. Dintre aceștia, 27% afirmă că există dovezi clare că reforma digitală este eficientă.

Cercetarea a scos în evidență o tendință mai critică în rândul părinților din mediul urban, unde un părintele din trei își exprimă nemulțumirea față de sistemul educațional, chiar dacă dispun de resurse financiare mai mari. Scepticismul observat în orașe este generat de contactul direct cu inefficiențele sistemului, nu de o neîncredere structurală.

În acest context, studiul identifică două mari orientări educaționale: cea tradițională (inclusiv discipline precum gramatică și istorie) și cea modern-pragmatică (care se concentrează pe informatică și științe). Împreună, aceste orientări taxează 65% din variațiile valorilor educaționale identificate.

De asemenea, 54% dintre respondente susțin simultan atât valorile morale, cât și competențele actuale necesare în piața muncii.

Profiluri distincte ale părinților

Studiul dezvăluie existența a trei profiluri principale de părinți: tradiționaliști (46%) predominanți în mediul rural, părinți pragmatici (38%) centrati pe utilitate și ocuparea realei forțe de muncă, și părinți civici (16%) asociați cu educația superioară și valorile democratice.

Părinții civici sunt cei care au cea mai mare încredere în școală și profesori, conform acestui studiu.

Lipsa comunicării este percepută diferit în funcție de mediu: în mediul rural este văzută ca indiferență, în timp ce în mediul urban este interpretată ca o problemă de transparență.

Aproape două treimi dintre părinți (64%) consideră că familia are principală responsabilitate în prevenirea consumului de droguri, în contrast cu doar 22% care indică statul și 9% școala ca responsabile de această problemă.

Analiza relevă că părinții care au încredere mare în stat au de până la 2,8 ori mai multe șanse să susțină că autoritățile trebuie să intervină în educație.

Educația profesională este susținută în mod special de părinții cu venituri reduse, în vreme ce părinții cu studii superioare sunt mai predispuși să respingă această opțiune deoarece o percep ca o „opțiune de risc” pentru avansarea socială.

Studiul subliniază că, în mediul rural, valorile morale sunt apreciate mai mult decât cele civice, punându-se accent pe responsabilitate și disciplină, mai degrabă decât pe participare și gândire critică.

Încrederea în sistemul educațional

Părinții manifestă o încredere semnificativă în școală, cu 74% dintre ei declarând că au „încredere mare” în instituțiile educaționale. Comparativ, încrederea în administrația locală este de doar 39%, iar în minister scade la 27%.

Aproape 80% dintre părinți afirmă că „școala este cea mai sigură investiție pentru viitorul copilului”, evidențiind faptul că educația este percepută ca un simbol al speranței colective, nu doar ca un serviciu public.

Numai 36% din respondenți consideră că reforma curriculară a fost comunicată suficient de clar, sugerând că deficitul de comunicare reprezintă cel mai mare obstacol în implementarea reformelor, independent de conținutul acestora.

În ansamblu, părinții văd educația ca un loc de stabilitate și recunoaștere, nu doar un spațiu pentru învățare. Într-o societate aflată sub tensiune, școala continue să fie unul dintre ultimale locuri unde atmosfera de încredere poate fi reestabilită.

Colectarea datelor a fost realizată de Federaţia Naţională a Părinţilor – EDUPART, între aprilie și iunie 2025, folosin un eșantion de 19.183 de părinți, reprezentând diverse medii de rezidență, regiuni istorice, nivele educaționale, vârstă și sex.

Chestionarul standardizat aplicat online a inclus 30 de întrebări referitoare la comunicarea între școală și părinți, satisfacția față de instituțiile educaționale, percepțiile asupra reformei și digitalizării, precum și atitudinile față de educația profesională.

Datele colectate au fost ponderate pentru a asigura reprezentativitatea populației de părinți cu copii în învățământul preuniversitar, conform structurii INS din 2024.