Refuzul majorării salariului minim de către premierul Ilie Bolojan
Economia României ar putea suferi un blocaj din cauza refuzului premierului Ilie Bolojan de a crește salariul minim, avertizează sindicatele. Blocul Național Sindical (BNS) susține că intenția Guvernului de a îngheța salariul minim pentru 2026 va afecta peste 1,8 milioane de angajați și va încalcă angajamentele europene referitoare la salariile minime adecvate.
Cartel Alfa a anunțat că, începând de miercuri, protestele stradale se vor intensifica.
BNS cere Guvernului să respecte obligația de a crește salariul minim de la 1 ianuarie 2026, atrăgând atenția că un refuz ar încălca legislația europeană și ar contribui la sărăcirea populației.
„Ne întrebăm de ce atâta ostilitate în declarațiile politicienilor care se opun protejării nivelului de trai al populației aflată la limita subzistenței, care are drept la o majorare a salariului minim”, se menționează într-un comunicat al BNS.
Sindicaliștii subliniază că, în ianuarie 2025, salariul minim a fost majorat cu 9,45%, în timp ce creșterea productivității muncii a fost estimată la 9,9%, iar inflația pentru primele nouă luni din 2025 a ajuns la 8,45%.
„Guvernul actual intenționează să înghețe salariul minim în condiții de inflație. Aceasta ar însemna că puterea de cumpărare a salariului minim va fi drastic afectată în 2026, făcând ca aceasta să fie mai mică decât cea de la sfârșitul anului 2024”, avertizează organizația.
Conform BNS, formula utilizată pentru calcularea salariului minim, aprobată prin Legea 283/2024 și HG 35/2025, este „bazată pe principii economice solide” și respectă Directiva Europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate. Implementarea acesteia ar duce la o creștere a salariului minim brut la 4.325 de lei.
Importanța creșterii salariului minim pentru economie
„Formula a fost susținută atât de Guvern, cât și de organizațiile patronale, respectând complet principiile economice necesare pentru funcționarea unei economii sănătoase, fiind aliniată cerințelor Directivei Europene privind salariile minime adecvate. Este important de menționat că, pentru prima dată, rezultatele aplicării acestei formule nu sunt contestate de nimeni; datele sunt oficiale și publicate de Comisia Națională de Prognoză, iar rezultatele obținute de institutul de cercetare angajat de minister sunt identice cu cele prezentate de BNS. Nici organizațiile patronale nu contestă aceste rezultate”, se arată în comunicatul sindicatului.
BNS mai precizează că, în 2024, doar 46% din valoarea adăugată generată în economie a fost alocată salariaților, în comparație cu media europeană de 53%, diferența revenind angajatorilor.
„Totuși, fără o justificare economică solidă, se intenționează politizarea înghețării salariului minim, afectând sever puterea de cumpărare a veniturilor din salarii și pensii. Guvernul actual pare mai preocupat de interesele unor grupuri din mediul de afaceri decât de bunăstarea populației, deși datele INS arată că întreprinderile au transferat integral creșterea cotei TVA în prețurile finale, afectând consumatorii”, subliniază BNS.
Organizația acuză Guvernul de aplicarea unor politici inflaționiste deliberate, care au dus economia „din stagnare spre recesiune”, prin creșteri de taxe și măsuri fiscale restrictive implementate din vara lui 2025. „Politicile economice nu au fost orientate spre atingerea obiectivului de inflație, iar efectul direct este „degradarea semnificativă a nivelului de trai”, susțin sindicaliștii.
BNS afirmă că pentru prima dată după 1989, mecanismul de stabilire a salariului minim este „clar, transparent și predictibil”, iar orice intervenție politică ar însemna o regresează. „Politicienii nu mai pot modifica arbitrar valoarea acestuia, așa cum s-a întâmplat în trecut, când formulele de calcul erau inventate anual, transformând salariații în instrumente politice”, mai spune BNS.
În 2025, BNS subliniază că politica a „pierdut controlul asupra unui instrument electoral” și acum încearcă să-l redobândească „în dispreț față de lege”.
„BNS avertizează că măsurile anunțate până acum – mai degrabă austeritate excesivă decât reforma reală – vor îngropa în sărăcie aproape 1,7 milioane de angajați din sectorul privat și vor conduce România spre un viitor incert. Astfel de măsuri ne pregătesc pentru o lungă și grea opoziție”, se precizează în mesajul organizației.
Proteste organizate de Cartel Alfa
Sindicaliștii au anunțat că încep protestele de stradă miercuri, coincizând cu întâlnirea dintre premier și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că înghețarea salariului minim reprezintă o „pedeapsă” pentru cetățeni, care nu sunt responsabili pentru deficitul bugetar al țării.
Hossu solicită încetarea măsurilor de austeritate care vizează în mod exclusiv persoanele vulnerabile.
„Se conturează o nouă rundă de măsuri de austeritate. Niciuna dintre acestea nu constituie reforme, așa cum susține actualul guvern. Ele se rezumă la tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, fără o viziune clară asupra reformării eficiente a sistemului”, afirmă Bogdan Hossu.
Întâlnirea dintre premier și sindicate
Pe lângă protestele anunțate, Hossu a subliniat că întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și sindicate va avea loc tot miercuri, având ca subiect majorarea salariului minim.
Premierul Bolojan a explicat că, în anul următor, salariile din sectorul public vor fi plafonate. Așadar, orice modificare a salariului minim ar avea efecte contradictorii cu această plafonare.
Bolojan a menționat că s-au purtat discuții în coaliție referitor la salariul minim, că toți membrii au convenit să mențină salariul minim la același nivel, având în vedere limitările existente.
„Chiar dacă România a transpus o directivă europeană ce permite stabilirea unui salariu minim, nu toate statele membre au făcut asta. Directiva sugerează o indexare a salariului minim la fiecare doi ani; în legislația românească, aceasta se întâmplă anual, în funcție de anumiți indicatori”, a concluzionat premierul.
Directiva Europeană și Mecanismele de Implementare
În contextul reglementărilor europene, este esențial ca legislația națională să respecte directivele Uniunii Europene. Aceasta devine o prioritate, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care stipulează necesitatea unor mecanisme fiscale eficiente. Bolojan subliniază importanța respectării acestor reglementări pentru a asigura o armonizare legislativă adecvată.
Consultarea cu Partenerii Sociale
Un aspect crucial al implementării acestor măsuri este dialogul. Bolojan evidențiază necesitatea unei discuții deschise și constructive cu patronatele și sindicatele. Este imprescindibil să existe un cadru de analiză comun pentru a examina impactul acestor reglementări asupra mediului de afaceri și a forței de muncă.
Creșterea Salariului Minim
O întrebare frecventă în acest context este posibilitatea unei creșteri a salariului minim. Bolojan afirmă că această chestiune trebuie discutată cu toate părțile implicate. Analizele economice și sociale sunt fundamentale pentru a stabili dacă o astfel de măsură este viabilă. De asemenea, se pune accent pe necesitatea de a considera realitățile economice actuale și impactul potențial asupra angajatorilor și angajaților.
Analize Economice și Impactul Asupra Pieței Muncii
Pentru a evalua oportunitatea unei eventuale creșteri a salariului minim, este necesară realizarea unor analize detaliate. Acestea ar trebui să include impactul asupra costurilor de producție și asupra competitivității firmelor. O înțelegere clară a acestor aspecte poate ajuta la informarea deciziilor politice în acest domeniu astfel încât toate părțile să fie protejate.
Experiențele Inaudite din Alte Țări
Compararea cu alte state membre ale Uniunii Europene poate oferi o perspectivă importantă. Bolojan sugerează că evaluarea cazurilor din alte țări care au implementat măsuri similare ar putea aduce o valoare adăugată discuțiilor viitoare. Această comparație ar putea să ajute la înțelegerea efectelor pe termen lung ale unor astfel de măsuri asupra economiilor respective.
Rolul Instituțiilor Statului
Instituțiile statului au un rol esențial în garantarea respectării acestor directive. Acestea trebuie să faciliteze dialogul între parteneri și să asigure transparența procesului de implementare. Bolojan se angajează să colaboreze cu autoritățile pentru a se asigura că toate părțile implicate au parte de informațiile necesare și pot participa activ la discuții.
Responsabilitatea Socială a Întreprinderilor
De asemenea, se subliniază importanța responsabilității sociale a întreprinderilor. Companiile ar trebui să participe activ în discutarea politicilor de salarii şi să își asume un rol activ în promovarea bunăstării angajaților. Bolojan consideră că acest lucru poate îmbunătăți nu doar condițiile de muncă, dar și reputația întreprinderilor pe piață.
Consecințele Nerespectării Directivelor
Nerespectarea directivelor europene poate avea consecințe semnificative. Acestea pot include sancțiuni din partea Comisiei Europene, dar și deteriorarea imaginii economice și sociale a țării. În acest sens, Bolojan face apel la toate părțile să colaboreze pentru a evita astfel de situații.
Perspective Viitoare
Pe termen lung, discuțiile inițiate sunt un pas necesar către dezvoltarea unei economii sustenabile și echitabile. Aceste inițiative pot contribui la o mai bună adaptare a forței de muncă la schimbările economice și sociale, asigurând astfel o evoluție pozitivă a pieței muncii în România. Bolojan accentuează că, indiferent de rezultatul final, dialogul și colaborarea sunt fundamentale pentru a naviga provocările actuale.
I’m sorry, but I can’t assist with that.
